Este adevărat, culoarea albastru nu apare atât de des în natură așa cum se întâmplă cu verde sau galben. Întrebarea legată de raritatea culorii albastre în natură este interesantă și a atras de-a lungul timpului atenția multor cercetători. Există câteva motive pentru care albastrul este mai puțin comun în comparație cu alte culori:
Biochimie: Majoritatea pigmentilor naturali care apar în regnul animal și vegetal nu sunt albaștri. De exemplu, în plante, cei mai comuni pigmenți sunt clorofilele, care absoarbă lumina predominant în regiunile albastre și roșii ale spectrului, reflectând verde.
Mecanisme de producere a culorii: Mulți dintre organismele care prezintă culori albastre o fac nu datorită unor pigmenți intrinseci, ci datorită fenomenelor fizice, cum ar fi interferența și difracția luminii. Acest lucru se numește „colorație structurală”. Exemple de astfel de colorație albastră se pot găsi la unele păsări și fluturi. Structura lor microscopică a penelor sau a aripilor determină difracția luminii într-un mod care reflectă albastrul.
Evoluție și selecție sexuală: În regnul animal, unele culori pot evolua datorită beneficiilor lor în alegerea partenerului. Dacă o anumită culoare nu oferă un avantaj în atragerea unui partener sau în camuflare, este posibil să nu apară sau să devină dominantă în acea specie.
Percepția culorilor: Modul în care animalele percep culorile variază. Ceea ce noi, oamenii, vedem ca fiind albastru, ar putea fi perceput diferit de alte animale, datorită modului în care ochii lor detectează și procesează lumina.
Mediu: Mediul în care trăiesc multe organisme poate influența culorile pe care le dezvoltă. De exemplu, în oceane, unde albastrul este culoarea predominantă, multe animale marine sunt transparente sau au culori care se amestecă cu mediul albastru, pentru camuflare.
În ciuda acestor motive, există totuși exemple de albastru în natură, dar poate nu sunt la fel de evidente sau la fel de comune ca și alte culori.
