Nașterea unui copil reprezintă unul dintre cele mai frumoase momente din viața unui cuplu. Părinții se consultă, cu ceva vreme înainte de venirea acestuia pe lume, ce nume să îi pună.Cei mai mulți dintre părinți aleg ca micuțul lor să poarte mai multe nume, în felul acesta toată lumea fiind satisfăcută. La noi în țară, de obicei, se alege un nume de sfânt și după aceea fiecare mai adaugă conform propriilor dorințe. Se pare însă că această tradiție nu este în acord cu datinile creștine.
Un singur nume la Botez
Părintele Ilie Cleopa, cunoscut și sub numele de „Duhovnicul Moldovei,” a fost o figură marcantă în istoria Bisericii Ortodoxe Române, lăsând o amprentă puternică asupra credincioșilor. Născut în 1912 și decedat în 1998, viața sa a fost plină de învățături și experiențe spirituale care au marcat generații de oameni. Acesta a fost cel care a specificat că la Botez pruncul nu trebuie să primească mai mult de un prenume și a explicat ce trebuie să facă cei care poartă nume de sfinți.
Nu se pun două nume la botez în veac. Numai unul şi ortodox! Niciodată să nu puneţi două nume la copii. Unul şi ortodox! Că părticica este pentru un suflet, nu pentru două. Aşa este! Când este sfântul căruia-i porţi numele, să te duci la biserică, să asculţi Sfânta Liturghie, să te împărtăşeşti, dacă eşti spovedit. Dacă poţi, fă oleacă de pomană la tine acasă, la câteva suflete amărâte, a povestit părintele Ilie Cleopa, potrivit doxologia.ro.
Părintele Ilie Cleopa, cunoscut inițial ca și Constantin, s-a născut în comuna Sulița, județul Botoșani, într-o familie cu zece copii. De la o vârstă fragedă, sănătatea sa precară a îngrijorat familia. Cu disperare, mama sa s-a adresat unui duhovnic, primind îndrumarea de a-l dărui pe micuț Maicii Domnului. Această rugăciune s-a dovedit a fi răspunsul unei minuni, iar Constantin a fost vindecat.
La vârsta de 17 ani, în 1929, Părintele Cleopa s-a alăturat obștii schitului Sihăstria, unde a devenit ucenicul părintelui Paisie Olaru. În august 1937, a fost uns în monahism și a primit numele Cleopa. Ascensiunea sa în lumea monahală a fost rapidă, ajungând egumen al schitului și apoi arhimandrit.
Perioada dificilă a regimului comunist l-a determinat pe Părintele Cleopa să se retragă în pădure pentru a scăpa de persecuție. În 1964, s-a întors definitiv la mănăstire, unde și-a dedicat viața scrisului și învățăturii spirituale. Acesta a compus mai multe cărți, care au devenit surse de inspirație pentru credincioși.
Părintele Cleopa a fost nu doar un călugăr respectat, dar și un ”învățător” cu înțelepciune și compasiune. Viața lui s-a încheiat în 1998, după ce a mai văzut o dată mormintele fraților săi. Părintele Cleopa și-a lăsat sufletul în mâinile lui Hristos, dar moștenirea sa spirituală continuă să trăiască în învățăturile și amintirile celor care l-au cunoscut.
Foto: Depositphotos.com
