De ce înjurăturile românilor te trimit la origini? Care este explicația?

22.05.2018
De ce înjurăturile românilor te trimit la origini? Care este explicația?

Când vine vorba despre înjurături, românii par a fi campioni. De ce? Au imaginație, un vocabular bogat și un adevărat istoric în materie de vorbe de ocară. Una dintre întrebările care rămâne este: de ce majoritatea dintre înjurăturile românilor îl trimit pe cel vizat la origini? Există, oare, vreo explicație pentru acest lucru?

În urmă cu zeci, chiar sute de ani, în mediul rural mioritic, înjurăturile aveau un caracter sacru și erau asemeni unui blestem. Vorbele de ocară aveau menirea să-l facă de râs pe cel vizat în fața comunității.

Antropologul Adrian Majuru explică de ce înjurăturile românilor trimit, de cele mai multe ori, la origini.

„Individul cu pricina este într-atât de nereuşit încât ar trebui să se mai nască o dată, pentru a mai trece prin ciclul naturii. Să aibă astfel o a doua şansă de îndreptare”, a spus Majuru pentru adevarul.ro.

În trecut, la sate, înjurătura avea un caracter de blestem. Iar transmițătorul mesajului își propunea să-l discrediteze în fața comunității pe cel vizat de vorbele de ocară.

Care este etimologia cuvântului înjurătură? Cuvântul înjurătură vine din latină și se înrudește cu verbul „a jura”. Se adaugă prefixul negativ „in” și se obține „injuro”, „injurare”, care înseamnă „a ocărî”.

Cum înjurau bunicii noștri?

Au fost vremuri în care înjurăturile românești aveau în prim plan relațiile sexuale dintre parteneri care, în funcție de anumite zone ale țării, purtau diferite denumiri. Iată câteva exemple dintre acestea:

Când vine vorba despre numele organului sexual reproducător masculin în funcție de diferite zone ale țării, acesta era numit „vână” sau „trup” în Crișana și Maramureș, „mădulariu” în Banat, „ocară” în Oltenia, „membru” sau „poduabă” în Muntenia, „puțcă” sau „dănănaie” în Moldova și „rușine” în Dobrogea.

Organul sexual reproducător feminin era și el denumit în funcție de regiune. Astfel, în Crișana și Maramureș se numea „pantă” sau „băbură”, în Banat „trup”, în Oltenia „gaură”, „aia” sau „rușine, în Muntenia „păsărică” sau „ocara iei”, în Moldova „partea rușînuosâ dinainti” sau „vulfă” și în Dobrogea „vulvă” sau „pipoașcă”.

De ce țara noastră se cheamă România? Cine a folosit numele pentru prima dată?

Casă din Delta Dunării, zona Dobrogea
Casă din Delta Dunării

Foto: Ramona Suteu

Îți recomandăm:
Biserica Ortodoxă Română este cea mai înaltă instituție religioasă din țară. Statisticile arată că numărul total al credincioșilor depășește 87% din populația țării. Sfânta...
Ziua de 1 decembrie este cea de 335-a zi a calendarului gregorian și a 336-a zi în anii bisecți. Până la sfârșitul anului au mai rămas 30 de zile. Ziua Națională a României sau Ziua Marii...
Cele mai noi articole
Curiozități despre Isaac Newton, omul care a înțeles după ce legi funcționează Universul
Curiozități despre Isaac Newton, omul care a înțeles după ce legi funcționează Universul
Isaac Newton (25 decembrie 1642 / 4 ianuarie 1643 – 20 / 31 martie 1727) a fost persoana care a revoluționat din temelii fizica. Savantul a descoperit gravitația și a fost prima persoană din... citește tot
Care au fost cele mai ciudate procese din istorie?
Care au fost cele mai ciudate procese din istorie?
Majoritatea societăților, într-o formă sau alta, au avut sisteme concepute pentru a rezolva disputele și pentru a susține statul de drept. Tensiunile și dramele din sălile de judecată au... citește tot
Ce trebuie să faci dimineața pentru a avea o viață sănătoasă?
Ce trebuie să faci dimineața pentru a avea o viață sănătoasă?
Dimineața este acea parte a zilei în care organismul parcă se mișcă ceva mai încet decât în mod normal. Durează un pic de timp până când corpul își intră în ritmul său normal, iar... citește tot