De ce înjurăturile românilor te trimit la origini? Care este explicația?

22.05.2018
De ce înjurăturile românilor te trimit la origini? Care este explicația?

Când vine vorba despre înjurături, românii par a fi campioni. De ce? Au imaginație, un vocabular bogat și un adevărat istoric în materie de vorbe de ocară. Una dintre întrebările care rămâne este: de ce majoritatea dintre înjurăturile românilor îl trimit pe cel vizat la origini? Există, oare, vreo explicație pentru acest lucru?

În urmă cu zeci, chiar sute de ani, în mediul rural mioritic, înjurăturile aveau un caracter sacru și erau asemeni unui blestem. Vorbele de ocară aveau menirea să-l facă de râs pe cel vizat în fața comunității.

Antropologul Adrian Majuru explică de ce înjurăturile românilor trimit, de cele mai multe ori, la origini.

„Individul cu pricina este într-atât de nereuşit încât ar trebui să se mai nască o dată, pentru a mai trece prin ciclul naturii. Să aibă astfel o a doua şansă de îndreptare”, a spus Majuru pentru adevarul.ro.

În trecut, la sate, înjurătura avea un caracter de blestem. Iar transmițătorul mesajului își propunea să-l discrediteze în fața comunității pe cel vizat de vorbele de ocară.

Care este etimologia cuvântului înjurătură? Cuvântul înjurătură vine din latină și se înrudește cu verbul „a jura”. Se adaugă prefixul negativ „in” și se obține „injuro”, „injurare”, care înseamnă „a ocărî”.

Cum înjurau bunicii noștri?

Au fost vremuri în care înjurăturile românești aveau în prim plan relațiile sexuale dintre parteneri care, în funcție de anumite zone ale țării, purtau diferite denumiri. Iată câteva exemple dintre acestea:

Când vine vorba despre numele organului sexual reproducător masculin în funcție de diferite zone ale țării, acesta era numit „vână” sau „trup” în Crișana și Maramureș, „mădulariu” în Banat, „ocară” în Oltenia, „membru” sau „poduabă” în Muntenia, „puțcă” sau „dănănaie” în Moldova și „rușine” în Dobrogea.

Organul sexual reproducător feminin era și el denumit în funcție de regiune. Astfel, în Crișana și Maramureș se numea „pantă” sau „băbură”, în Banat „trup”, în Oltenia „gaură”, „aia” sau „rușine, în Muntenia „păsărică” sau „ocara iei”, în Moldova „partea rușînuosâ dinainti” sau „vulfă” și în Dobrogea „vulvă” sau „pipoașcă”.

De ce țara noastră se cheamă România? Cine a folosit numele pentru prima dată?

Casă din Delta Dunării, zona Dobrogea
Casă din Delta Dunării

Foto: Ramona Suteu

Cele mai noi articole
Ce este hostingul? De ce este important să beneficiezi de hosting (găzduire web) dacă decizi să-ți faci un site?
Ce este hostingul? De ce este important să beneficiezi de hosting (găzduire web) dacă decizi să-ți faci un site?
Trăim într-o lume ghidată de Internet. Avem aplicații, aflăm informații cu un singur click, zilnic navigăm pe zeci, poate sute de pagini web. Totuși, nu multă lume știe ce pași trebuie să... citește tot
De ce nu este bine să împrumuți bani prietenilor? Mai poți recupera banii dacă nu ai nimic semnat?
De ce nu este bine să împrumuți bani prietenilor? Mai poți recupera banii dacă nu ai nimic semnat?
Sunt momente când trecem cu toții prin dificultăți de ordin financiar. Cel mai la îndemână mod de a face rost de bani este să împrumutăm de la prieteni. Este rapid, discret și pentru asta... citește tot
Cum a plecat Regina mamă Elena din țară? „Escortată de polițiști, pe străzi pustii”
Cum a plecat Regina mamă Elena din țară? „Escortată de polițiști, pe străzi pustii”
Carol al II-lea a fost una dintre cele mai controversate figuri ale regalității în România. Una dintre femeile care au avut cel mai mult de suferit din pricina lui Carol al II-lea a fost... citește tot