De ce înjurăturile românilor te trimit la origini? Care este explicația?

22.05.2018
De ce înjurăturile românilor te trimit la origini? Care este explicația?

Când vine vorba despre înjurături, românii par a fi campioni. De ce? Au imaginație, un vocabular bogat și un adevărat istoric în materie de vorbe de ocară. Una dintre întrebările care rămâne este: de ce majoritatea dintre înjurăturile românilor îl trimit pe cel vizat la origini? Există, oare, vreo explicație pentru acest lucru?

În urmă cu zeci, chiar sute de ani, în mediul rural mioritic, înjurăturile aveau un caracter sacru și erau asemeni unui blestem. Vorbele de ocară aveau menirea să-l facă de râs pe cel vizat în fața comunității.

Antropologul Adrian Majuru explică de ce înjurăturile românilor trimit, de cele mai multe ori, la origini.

„Individul cu pricina este într-atât de nereuşit încât ar trebui să se mai nască o dată, pentru a mai trece prin ciclul naturii. Să aibă astfel o a doua şansă de îndreptare”, a spus Majuru pentru adevarul.ro.

În trecut, la sate, înjurătura avea un caracter de blestem. Iar transmițătorul mesajului își propunea să-l discrediteze în fața comunității pe cel vizat de vorbele de ocară.

Care este etimologia cuvântului înjurătură? Cuvântul înjurătură vine din latină și se înrudește cu verbul „a jura”. Se adaugă prefixul negativ „in” și se obține „injuro”, „injurare”, care înseamnă „a ocărî”.

Cum înjurau bunicii noștri?

Au fost vremuri în care înjurăturile românești aveau în prim plan relațiile sexuale dintre parteneri care, în funcție de anumite zone ale țării, purtau diferite denumiri. Iată câteva exemple dintre acestea:

Când vine vorba despre numele organului sexual reproducător masculin în funcție de diferite zone ale țării, acesta era numit „vână” sau „trup” în Crișana și Maramureș, „mădulariu” în Banat, „ocară” în Oltenia, „membru” sau „poduabă” în Muntenia, „puțcă” sau „dănănaie” în Moldova și „rușine” în Dobrogea.

Organul sexual reproducător feminin era și el denumit în funcție de regiune. Astfel, în Crișana și Maramureș se numea „pantă” sau „băbură”, în Banat „trup”, în Oltenia „gaură”, „aia” sau „rușine, în Muntenia „păsărică” sau „ocara iei”, în Moldova „partea rușînuosâ dinainti” sau „vulfă” și în Dobrogea „vulvă” sau „pipoașcă”.

De ce țara noastră se cheamă România? Cine a folosit numele pentru prima dată?

Casă din Delta Dunării, zona Dobrogea
Casă din Delta Dunării

Foto: Ramona Suteu

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cel mai ghinionist om din lume? Poate… Povestea lui William Sokolin, omul care a spart din greșeală o sticlă de Château Margaux din 1787 în valoare de 500.000 de dolari
Cel mai ghinionist om din lume? Poate… Povestea lui William Sokolin, omul care a spart din greșeală o sticlă de Château Margaux din ...
În lumea vinurilor, unele povești nu doar că uimesc — ele rămân întipărite în memoria colectivă ca lecții despre fragilitate, pasiune și, uneori, chiar de ironie a sorții. O astfel de... citește tot
Cel mai de temut asasin al mafiei. Soția sa: „Am fost măritată cu cel mai mare asasin și habar nu am avut”
Cel mai de temut asasin al mafiei. Soția sa: „Am fost măritată cu cel mai mare asasin și habar nu am avut”
Richard Kuklinski, cunoscut sub porecla „Omul de gheață” („The Iceman”), este una dintre cele mai înfiorătoare figuri din istoria criminalității organizate americane. La exterior,... citește tot
Se scumpesc TOATE! Ce măsuri fiscale propun parlamentarii?
Se scumpesc TOATE! Ce măsuri fiscale propun parlamentarii?
Se anunță vremuri grele pentru români, indiferent de domeniul lor de activitate. Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR pregătește un pachet de măsuri dure: creșteri de taxe și reduceri bugetare în... citește tot