De ce înjurăturile românilor te trimit la origini? Care este explicația?

22.05.2018
De ce înjurăturile românilor te trimit la origini? Care este explicația?

Când vine vorba despre înjurături, românii par a fi campioni. De ce? Au imaginație, un vocabular bogat și un adevărat istoric în materie de vorbe de ocară. Una dintre întrebările care rămâne este: de ce majoritatea dintre înjurăturile românilor îl trimit pe cel vizat la origini? Există, oare, vreo explicație pentru acest lucru?

În urmă cu zeci, chiar sute de ani, în mediul rural mioritic, înjurăturile aveau un caracter sacru și erau asemeni unui blestem. Vorbele de ocară aveau menirea să-l facă de râs pe cel vizat în fața comunității.

Antropologul Adrian Majuru explică de ce înjurăturile românilor trimit, de cele mai multe ori, la origini.

„Individul cu pricina este într-atât de nereuşit încât ar trebui să se mai nască o dată, pentru a mai trece prin ciclul naturii. Să aibă astfel o a doua şansă de îndreptare”, a spus Majuru pentru adevarul.ro.

În trecut, la sate, înjurătura avea un caracter de blestem. Iar transmițătorul mesajului își propunea să-l discrediteze în fața comunității pe cel vizat de vorbele de ocară.

Care este etimologia cuvântului înjurătură? Cuvântul înjurătură vine din latină și se înrudește cu verbul „a jura”. Se adaugă prefixul negativ „in” și se obține „injuro”, „injurare”, care înseamnă „a ocărî”.

Cum înjurau bunicii noștri?

Au fost vremuri în care înjurăturile românești aveau în prim plan relațiile sexuale dintre parteneri care, în funcție de anumite zone ale țării, purtau diferite denumiri. Iată câteva exemple dintre acestea:

Când vine vorba despre numele organului sexual reproducător masculin în funcție de diferite zone ale țării, acesta era numit „vână” sau „trup” în Crișana și Maramureș, „mădulariu” în Banat, „ocară” în Oltenia, „membru” sau „poduabă” în Muntenia, „puțcă” sau „dănănaie” în Moldova și „rușine” în Dobrogea.

Organul sexual reproducător feminin era și el denumit în funcție de regiune. Astfel, în Crișana și Maramureș se numea „pantă” sau „băbură”, în Banat „trup”, în Oltenia „gaură”, „aia” sau „rușine, în Muntenia „păsărică” sau „ocara iei”, în Moldova „partea rușînuosâ dinainti” sau „vulfă” și în Dobrogea „vulvă” sau „pipoașcă”.

De ce țara noastră se cheamă România? Cine a folosit numele pentru prima dată?

Casă din Delta Dunării, zona Dobrogea
Casă din Delta Dunării

Foto: Ramona Suteu

AZI ÎN ISTORIE
De-a lungul timpului, pe data de 6 iulie au fost consemnate tot felul de evenimente, unele pozitive, altele negative, însă toate și-au pus amprenta pe istoria omenirii. Redactorii shtiu.ro le...
Cele mai noi articole
Top 10 Cele mai ciudate lucruri din Univers
Top 10 Cele mai ciudate lucruri din Univers
Universul este infinit și plin de mistere pentru oamenii de știință și nu numai. Cu cât ne îndepărtăm mai mult de Pământ, în spațiu, cu atât lucrurile sunt mai greu de explicat. Cu... citește tot
Surpriza din farfurie. Care sunt cele mai ciudate lucruri pe care le-au găsit oamenii în mâncarea lor?
Surpriza din farfurie. Care sunt cele mai ciudate lucruri pe care le-au găsit oamenii în mâncarea lor?
Surpriza din farfurie poate fi ceva plăcut, evident, atunci când și papilele noastre gustative sunt satisfăcute. Însă mai pot apărea accidente, astfel că unii oameni s-au trezit că aveau în... citește tot
Când au apărut copacii pe Pământ? Unde se află cea mai veche pădure din lume?
Când au apărut copacii pe Pământ? Unde se află cea mai veche pădure din lume?
Copacii au și ei o zi de naștere, la fel ca orice alt tip de organism. Arborii au apărut cu mult timp înainte oamenilor și au o istorie care merită relatată. Trebuie precizat că fără copaci... citește tot