Chiar dacă această întrebare sună ca titlul unui banc, răspunsul acesteia este cât se poate de adevărat. În urmă cu peste 150 de ani a existat un episod de care oltenii ar trebui să se rușineze întrucât s-au gândit să dea jos domnitorul de pe tron. Dar, și asta face parte din istoria poporului român.
Pentru a înțelege acest episod, trebuie să aflăm contextul în care a ajuns un domnitor neamț pe tronul României. Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, a fost regele României care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza.
Carol I fusese recomandat de către Napoleon al III-lea (familia lui Carol era înrudită cu familia lui Napoleon al III-lea), lucru care a valorat mult în ochii politicienilor români.
Tânărul Carol a trebuit să călătorească incognito, cu un pașaport fals până la București, datorită conflictului care exista între țara sa și Imperiul Austriac. Pe data de 6 mai 1866, principele a sosit la Baziaş unde s-a întâlnit cu Ion C. Brătianu. Cei doi au călătorit separat pe un vapor, la clasa a II-a fără a schimba o vorbă, pentru a nu isca suspiciuni. Carol I intrat în ţara pe care avea să o conducă vreme de 48 de ani pe la Drobeta Turnu Severin.
E adevărat că Ion Luca Caragiale a mers la Carol I să-i ceară bani cu împrumut? Ce i-a spus Regele?
Totuși, sosirea lui Carol I la București avea să-i supere pe oltenii ce locuia între zonele Calafat și Dăbuleni. Pe data de 4 mai 1866, cu șase zile înainte ca domnitorul să depună jurământul, ţărani-grăniceri de pe linia Dunării, aleşi dintre fiii satelor din jurul Calafatului, au primit ordinul să se încoloneze şi să plece spre Craiova, urmând ca de acolo să fie trimişi la Bucureşti, pentru a asista la ceremonia de primire a noului domn Carol.
Neștiutori de carte, oltenii nu înțelegeau de ce fusese dat jos un domnitor român (Alexandru Ioan Cuza) pentru a veni un alt domnitor tocmai din Germania. Așadar, printre olteni a început să circule zvonul potrivit căruia reformele lui Cuza, prin care tocmai ce primiseră pământ, urmau să fie anulate de către noul-venit.
Cum s-au cunoscut Carol al II-lea și Elena Lupescu, amanta sa?
Așadar, pe data de 7 mai, în Calafat şi în satele învecinate Maglavit, Pisc, Poiana Mare, Cetate sau Dăbuleni a început o revoltă la care au participat sute de grăniceri. Aceștia, amenințau că vor veni la București pentru a-l da jos pe „neamț”. După luni săptămâni și tratative, grănicerii au fost potoliţi şi li s-au dat asigurări că nimeni de la Bucureşti nu are de gând să le ia pământurile. Ultimii olteni potoliți au fost cei din Dăbuleni, acolo unde vestea a ajuns mai greu.
Se spune că ani de-a rândul după acea revoltă înăbușită, de fiecare dată când anunța noi legi cu privire la pământuri, Regele Carol I îi întreba pe sfetnicii săi mai în glumă mai în serios: „Dar, oare, dăbulenii, ce zic?”, notează istoricul Adrian Cioroianu în cartea „Cea mai frumoasă poveste. Câteva adevăruri simple despre istoria românilor”. Astăzi, localitatea Dăbuleni este recunoscută la nivel național pentru producția de pepeni.
