În secolele IX -XI, Europa a fost influențată direct de lumea vikingilor. Această populație războinică a prăduit și cucerit multe teritorii prin sabie și foc. Vikingii au trăit în zona de nord a continentului, mai precis în Peninsula Scandinavă şi în Iutlanda, adică în ţările de astăzi ale Norvegiei, Danemarcei, Suediei dar şi a altor insule din Marea Baltică. Totuși, aceștia nu s-au limitat la teritoriile nordice.
Începând cu secolul al VIII-lea, vikingii au început să se extindă în mai toată Europa, ajungând până la Constantinopol, iar în zona noastră au venit până la gurile Dunării și Marea Neagră, ciocnindu-se cu populațiile locale, în special cu cele de pe teritoriul Moldovei.
Vikingii au fost exploratori, negustori și războinici de temut. Încă de mici copii aceștia erau învățați să lupte cu diferite arme pentru a se putea apăra de inamici. Astfel că, atunci când lucrurile nu mergeau cu comerțul, apelau la violență și cuceriri de teritorii.
Nu am văzut niciodată oameni atât de perfecţi din punct de vedere fizic. Înalţi, blonzi şi rumeni. Nu purtau tunici sau caftane, dar bărbaţii aveau o haină care acoperea o parte a corpului lăsându-le un braţ liber pe cealaltă parte. Fiecare bărbat avea un topor, o sabie şi un junghier pe care le ţinea lângă el tot timpul, îi descria pe vikingii varegi din Rusia, celebrul călător arab Ahmad Ibn Faladan în 922, potrivit adevărul.ro.
În ceea ce privește populația de pe teritoriul actual al României, aceasta nu avea o organizare statală, ci era grupată în obşti săteşti, conduse juridic de un sfat al bătrânilor.
În regiunea nostră existau cetăţi cu întărituri din lemn şi val de pământ, precum cele de la Răciula, Calfa,Măşcăuţi, Dersca,Fundu Herţii,Tudora sau Horodişte. Teritoriul locuit de aceste comunităţi românești sau româno-slave pe alocuri era stăpânit de triburile turcice ale pecenegilor în secolele IX-XI şi după aceea a cumanilor un alt trib turcic nomad. Practic se plătea un tribut din partea populaţiilor din zonă pentru o stăpânire formală, care le promitea că le va apăra de posibile invazii.
Potrivit istoricilor, oamenii din zona noastră erau deja denumiți vlahi, iar cei din partea de nord erau văzuți ca vlahi negri, iar cei din sud ca vlahi albi.
Pentru vikingi experienţa în Europa Răsăriteană s-ar putea să fi fost cea mai reuşită dintre experienţele lor. Pe atunci Marea Baltică era un lac suedez. Mai târziu ea avea să fie numită de greci şi de alţii Marea Varegilor, a scris Donald Logan în ”Vikingii în istorie”.
Descoperirile arheologice au arătat că vlahii s-au ciocnit puternic cu vikingii, pe teritoriul Moldovei de astăzi, având în vedere că și vlahii aveau la rândul lor războinici puternici.
Ba mai mult, vikingii ajunseseră să cucerească atât de multe teritorii, încât au început să se lupte și între ei, iar vlahii de pe teritoriul Moldovei, au fost implicaţi în aceste conflicte din est. Mai precis ei au fost luaţi ca mercenari probabil în armata lui Iarizleif sau Iaroslav al Novgorodului. Acesta lupta tot contra unui viking ”rus” numit Burizleif, cunoscut drept Sveatopulk.
Participarea vlahilor ca şi bătălia la care au participat este amintită în ”Saga lui Eymund” o cronica scandinavă din secolul al XI-lea. Bătălia a avut loc în 1016 lângă râul Dniepr şi armata lui Iaroslav a învins. Sveatopulk și-a găsit sfârșitul în stepele mioritice. Vlahii sunt pomeniţi însă de un alt izvor nordic o biografie a Sântului Olaf din Norvegia secolului al XIII-lea şi ca mercenari în armata lui Sveatopulk, potrivit adevărul.ro.
Un lucru este cert, poporul viking a fost unul de temut, care a nimicit aproape întreaga Europă, ajungând cu cuceririle până în Asia.
Foto: Wikipedia.org
