Războinici, exploratori, coloniști, vânjoși, bărboși și extrem de violenți. Cam așa ar putea fi caracterizați în câteva cuvinte locuitorii nordului Europei: vikingii.
Cuvântul viking este la origine un verb care descrie acțiunea de a naviga. Originari din Scandinavia, o zonă împărțită astăzi între Norvegia, Suedia și Danemarca, vikingii au cucerit și colonizat noi ținuturi timp de aproape trei secole, între anii 800 și 1050, perioadă cunoscută sub numele de Epoca Vikingilor, scrie Historia.ro
În această perioadă, cultura vikingă a avut un impact deosebit asupra Europei, Asiei, Africii, dar și Americii.
Mari navigatori, puteau naviga cu ușurință prin zonele pe care le cunoșteau și impuneau respect pe orice teritoriu pe care îl cucereau. Ei explorau ținuturile la bordul unor bărci speciale, care aveau avantajul că puteau fi folosite atât pe mare, cât și pe râuri.
Astfel, ei au ajuns mai întâi în Anglia și Scoția, țări care erau aproape de ei. Expansiunea lor a continuat în Europa Centrală, Africa de Nord, Orientul Mijlociu și a ajuns până pe continentul american, în Groelanda și Canada.
Descoperă.ro scrie că vikingii erau recunoscuți pentru violența lor și în acest sens există dovezi clare. Astfel, au fost descoperite numeroase schelete umane și armele cu care erau uciși locuitorii satelor prădate de vikingi.
Chiar dacă atacau satele pentru a fura comori și provizii, erau unii vikingi care construiau așezări noi în multe ținuturi și începeau comerțul cu vecinii lor.
Unii trăiau pașnic în mici ferme, unde lucrau pământul, cultivau grâne și creșteau animale, iar cei din apropierea mării erau pescari, făceau comerț și se integrau pe continentele unde își construiau așezările.
Cât despre religia vikingilor, o mare parte dintre scrieri vorbesc despre aceștia ca fiind niște păgâni și atei. Aceste informații nu sunt susținute de anumite descoperiri arheologice sau de texte scandinave.
Religia lor era structurală, ierarhică și avea la bază povești. Vikingii nu-și practicau religia în temple, însă organizau ceremonii funerare și aveau râuri sacre. Există informații potrivit cărora existau și preoți care se implicau în ceremoniile religioase, preoți care se trăgeau din căpeteniile familiilor.
Cosmologia vikingilor diferenția viața de pe Pământ, Midgard, de cea a spiritelor și a zeilor Asgard.
Societățile vikinge erau în mare parte militare și, deși puterea putea fi deținută atât de bărbați, cât și de femei acestea din urmă jucau un rol important. Ele erau gardiene ale cheilor proprietăților și a bogățiilor, mai ales în perioada în care bărbații lor erau plecați pe mare.
Foto: Pexels.com
