Vremea din România este împărțită în 4 anotimpuri, fluctuația de temperatură fiind destul de mare de la sezonul cald la cel rece. Dacă iarna putem avea zile în care temperatura ajunge până la -15 grade Celsius, vara ne putem topi la 40 de grade Celsius. Cum pot meteorologii să cunoască vremea în mod anticipat?
La ora actuală, cei mai mulți dintre oameni au un televizor sau un telefon pentru a vedea cum va fi vremea în perioada următoare. De cele mai multe ori, temperaturile sunt calculate pe un interval de până la 3 sau chiar 7 zile. Cu toate acestea, nu de puține ori s-a întâmplat să vedem o temperatură diferită între ceea ce arată la știrile meteo și la aplicația mobilă.
O vorbă veche românească spune că într-o zi, vremea se poate schimba de mai multe ori, astfel că niciodată nu putem fi siguri despre cum va arăta ziua. Planeta pe care noi toți trăim este învăluită într-o atmosferă de azot, oxigen și vapori de apă. Acest aer are obiceiul de a se comporta ca un fluid, iar pe măsură ce se modifică, se schimbă temperatura și umiditatea resimțită.
Aerul rece este mai dens și nu are capacitatea de a susține multă umiditate; aerul mai cald nu este atât de dens, fiind capabil să susțină un nivel mai mare de apă. Cu cât se adună mai mulți factori, cu atât prognoza meteo pare mai greu de prezis. Din păcate, chiar dacă metodele de prezicere a vremii au crescut considerabil, fiind baloane cu aer cald sau stații în vârf de munte, niciodată nu vom putea prezice furtunile decât cu câteva ore înainte.
Înainte de a dispune public orice temperatură, un meteorolog trebuie să înțeleagă condițiile meteo actuale și ce anume le produce. Aceștia examinează cantități mari de date, inclusiv imagini prin satelit, date radar sau chiar indicatori de râu. O prognoză de 7 zile are un procent de 80% de acuratețe. În același timp, prognoza pe 5 zile are un procent de 90%. Din păcate prognoza pe 10 zile poate fi realizabilă doar în procent de 50%. Practic, poate sau nu să plouă! 🙂
În anul 1884 a luat naștere Serviciul Meteorologic din România, fiind una dintre cele mai vechi instituții științifice din țara noastră. În anul 1915 a început efectuarea sistematică a sondării atmosferice cu balon pilot de către stațiile meteorologice militare.
Cu toate acestea, calculele meteorologice nesistematice au fost făcute încă din anii 1500. Grigore Ureche publica în Letopisețul Țării Moldovei, în anul 1504, următoarele:
„Peste vară au fost ploi grele și puhoaie de apă cât s-au făcut multă înecare.”
Foto: Depositphotos.com
