Kosovo este un stat parțial recunoscut din regiunea Balcanilor Vestici ai Europei. Această țară și-a declarat independența în anul 2008 și este recunoscută de doar 119 state, dintre care 20 și-au retras recunoașterea. România nu face parte din grupul de state care au recunoscut statutul de independență al Kosovo. Încă de la declararea independenței statului Kosovo, există tensiuni constante între sârbi și kosovari.
Anii ’80 au reprezentat pentru zona estică o perioadă complicată. Tensiunea din Iugoslavia era în creștere pe baza inflației ridicate și a eșecurilor îmbunătățirilor economice. Slobodan Milosevic este principalul personaj care a influențat negativ relațiile interetnice dintre sârbi și kosovari. Ajuns la putere în 1997, acesta anulează autonomia provincială a regiunilor Voivodina și Kosovo.
Conflictul de la finalul anilor 1990 a dus la pierderea a cel puțin 10.000 de cetățeni, iar peste 200.000 de refugiați au părăsit zonele de conflict. În anul 1999, guvernul iugoslav a acceptat o propunere de pace. Principalele cauze ale conflictului dintre cele două țări o reprezintă identitatea etnică și istorică. Din punct de vedere ale etnicității, Kosovo este un stat cu o populație majoritară albaneză, în proporție de 92%. Din punct de vedere istoric, Serbia consideră regiunea Kosovo făcând parte din identitatea național-teritorială a ei.
În 2013, la Bruxelles, a fost prezentat un acord între cele două guverne care anunțau puncte permanente de trece a frontierelor. La sfârșitul anului 2014, negocierile statelor au ajuns într-un impas din cauza schimbării guvernului kosovar. Acesta susținea o abordare politică pentru regimul de la Belgrad. În partea sârbă, președintele Tomislav Nikolic declara că deciziile luate de către guvernul de peste graniță trebuie supuse unui referendum. La final de 2018, guvernul de la Priscina anunța o taxă de 10% pentru bunurile importate din Serbia și Bosnia.
În septembrie 2021, Kosovo a interzis plăcuțele de înmatriculare sârbe pe teritoriul său.
La data de 31 iulie 2022, s-a închis punctul de trecere a frontierei Jarinje ca răspuns la sirenele auzite în regiune. Poliția kosovară a declarat în cursul zilei precedente că a fost ținta mai multor atacuri în nordul țării, loc în care au fost construite baricade către drumurile spre Serbia.
Etnicii sârbi din nordul Kosovo folosesc plăcuțe de înmatriculare sârbe de la finalul anilor 1990, cu acronimele orașelor kosovare. Guvernul consideră plăcuțele ca fiind ilegale.
Conflictul este dat de decizia guvernului kosovar care le impunea cetățenilor sârbi de pe teritoriu său să solicite plăcuțe de înmatriculare auto emise de autoritățile de la Pristina. Ca răspuns, oficialii au amânat punerea acestei decizii în aplicare pe o perioadă de 30 zile. Mai mulți lideri internaționali au intervenit, printre care ambasadorul SUA la Pristina, iar NATO a afirmat monitorizarea intensă a conflictului din teritoriu.
Foto: Depositphotos.com
