CNP. Toată lumea a auzit despre CNP (Cod Numeric Personal) și fiecărui român din această lume îi corespunde un astfel de număr compus din 13 cifre. Cu alte cuvinte, CNP-ul reprezintă totalitatea datelor personale pe care le poate avea un cetățean român.
CNP-ul a fost introdus ca element obligatoriu în actele de identitate abia pe 2 martie 1978, printr-un decret semnat de Nicolae Ceaușescu, dictatorul Republicii Socialiste România. Acesta este o găselniță, e drept, utilă, a autorităților comuniste. Astfel, în țara noastră, CNP-ul reprezinta un cod de 13 cifre după modelul SAALLZZJJNNNC.
S vine de la sexul persoanei ce posedă CNP-ul cu pricina și secolul în care s-a născut. De exemplu, 1 / 2 – născuți între 1 ianuarie 1900 și 31 decembrie 1999. 3 / 4 – născuți între 1 ianuarie 1800 și 31 decembrie 1899. 5 / 6 – născuți între 1 ianuarie 2000 și 31 decembrie 2099. 7 / 8 – pentru persoanele străine rezidente în România;
AA reprezintă ultimele două cifre din anul nașterii;
LL reprezintă cele două cifre din luna nașterii;
ZZ reprezintă cele două cifre din ziua în care a fost născut posesorul CNP-ului. Pentru zilele de naștere cuprinse între 1 și 9 se adaugă 0 înaintea datei;
JJ este codul judeţului sau sectorului unde se afla persoana respectivă în momentul în care a primit CNP-ul; De exemplu, județul Buzău are 10, Sibiu 32, București 40, București Sector 1 41, etc.
NNN reprezintă numărul de ordine și este format din trei cifre. Biroul de Evidență al Populației sunt cei care au grijă ca acest număr să fie alocat unei singure persoane într-o anumită zi.
C este cifră de control (un cod autodetector) aflată în relație cu toate celelate 12 cifre ale C.N.P.-ului. Cifra de control se alocă în baza unui algoritm de calcul. Aceasta este calculată după cum urmează: fiecare cifră din CNP este înmulțită cu cifra de pe aceeași poziție din numărul 279146358279; rezultatele sunt însumate, iar rezultatul final este împărțit cu rest la 11. Dacă restul este 10, atunci cifra de control este 1, altfel cifra de control este egală cu restul.
În România, au fost cazuri când din anumite greșeli birocratice doi oameni au avut același CNP. Unul dintre protagoniști a fost nevoit să-și ia un nou CNP.
