Pe 9 mai 2025, istoria Bisericii Catolice a fost marcată de un eveniment fără precedent: alegerea cardinalului Robert Francis Prevost ca primul papă american din istorie. Originar din Statele Unite, Leon al XIV-lea (numele papal ales) devine succesorul lui Francisc într-un moment complex pentru Biserica universală, aducând cu el o experiență pastorală diversă și o viziune reformatoare.
Robert Francis Prevost s-a născut pe 14 septembrie 1955, în Chicago, Illinois, într-o familie catolică de origine europeană. A intrat în ordinul augustinian și a fost hirotonit preot în 1982. Și-a continuat formarea în teologie la Roma și a obținut un doctorat în drept canonic.
Una dintre trăsăturile distinctive ale carierei sale a fost misiunea îndelungată în Peru. Acolo a servit ca episcop de Chiclayo, câștigând o reputație de lider apropiat de popor, sensibil la problemele sociale și cu o profundă implicare în combaterea corupției și sprijinirea celor marginalizați.
În 2023, Papa Francisc l-a numit prefect al Dicasterului pentru Episcopi, una dintre cele mai influente funcții din Vatican, responsabilă cu selecția noilor episcopi din întreaga lume. În această funcție, Prevost a promovat transparența, diversitatea culturală și o abordare mai sinodală în conducerea Bisericii.
Conclavul din anul 2025 a fost convocat într-un climat de așteptări și provocări globale: scăderea participării la viața religioasă în Occident, crize morale, migrație, schimbări climatice și cereri tot mai ferme pentru reformă internă. Alegerea lui Robert Francis Prevost a fost văzută ca un semn al deschiderii Bisericii spre o perspectivă mai globală, dar și ca o continuare a reformelor inițiate de Papa Francisc.
La 69 de ani ( o vârstă destul de tânără pentru un papă), noul papă aduce o combinație rară de experiență academică, pastorală și administrativă. Vorbește fluent spaniola, italiana și engleza și este cunoscut pentru stilul său modest, dar hotărât.
Leon al XIV-lea a început deja să transmită mesaje centrate pe unitate, incluziune și dialog interreligios. Se preconizează că va continua procesul de descentralizare a autorității papale, va încuraja rolul laicilor în viața Bisericii și va aborda cu fermitate chestiunile legate de justiție socială și protecția mediului.
Pentru mulți catolici din Statele Unite ale Americii și America Latină, alegerea sa reprezintă o recunoaștere a contribuției Bisericii din Americi la catolicismul global.
