Tutankhamon a fost un faraon, el conducând Egiptul de la vârsta de 9 ani, între anii 1332 î.Hr. – 1323 î.Hr. Părinții săi au fost faraonul Amenhotep IV (Akhenaton) și regina Kiya, care făceau parte din Noul Regat, dinastia a 18-a, numită și Epoca de aur a faraonilor.
Tutankhamon s-a născut în orașul Aketaton (Orizontul lui Aton), în anul 1341 î.Hr. La doar 7 ani s-a căsătorit cu Ankesenamon. Viața lui a luat o întorsătură care va rămâne în istorie. După 2 ani de la căsătorie, fratele său mai mare, Smenkhkare, moare, iar Tutankhamon urcă pe tron.
Odată ce a devenit noul conducător al Egiptului, Tutankhamon abandonează cultul tatălui său și revine la vechile tradiții și zeități. Ulterior, pleacă din Tel al-Amarna, capitala întemeiată de Akhenaton, și se instalează la Memfis, aproape de actualul Cairo.
La naștere, băiatul avusese alt nume. După ce se instalează la Memfis și transformă orașul într-un adevărat centru administrativ, își schimbă și numele din Tutankhaton, „imagine vie a lui Aton”, în Tutankhamon, „imagine vie a lui Amon”, marele zeu al Egiptului, adorat în temple de la Karnak până la Teba, capitala religioasă.
Tutankhamon dă ordin ca toate templele și statuile zeului Aton să fie dărâmate și să fie ridicate altele pentru Amon și el. Faraonul nu a avut o domnie lungă și nici fapte care să merite a fi relatate prea mult. În plan extern a avut două expediții militare, una în Orientul Apropiat, cealaltă în Nubia.
Celebritatea lui Tutankhamon se datorează, în cea mai mare măsură, mormântului său din Valea Regilor de lângă Teba. Locul de odihnă veșnică a fost descoperit în anul 1922 de către britanicul Howard Carter. Acesta a fost singurul mormânt al unui faraon care timp de 3.200 de ani a scăpat neprofanat și nejefuit.
Faraonul a murit la vârsta de 18 ani. Sunt mai multe teorii privind moartea acestuia. Inițial, se credea că a fost ucis de o lovitură la cap, însă analizele ulterioare au arătat că Tutankhamon suferea de maladia Kohler II. Analizele genetice au arătat că părinții lui Tutankhamon erau frați, de aici și anomaliile fizice.
El s-a născut cu o deformație la picior, avea dinții ieșiți în exterior și avea șolduri feminine. Acesta mergea șchiopătând, sprijinindu-se mereu într-un baston, în tot timpul domniei sale.
Potrivit istoricilor, locul de odihnă nu era destinat lui. Mormântul poartă numele KV62, KV fiind un acronim de la King’s Valley, iar 62 numărul de ordine al mormȃntului descoperit în Valea Regilor. Tutankhamon a murit primăvara, în martie-aprilie, fiind găsite în coșciug flori care cresc numai în acea perioadă.
După aproximativ 7 luni, natura s-a dezlănțuit, aducȃnd cantități mari de sedimente, exact în locul intrării la mormȃnt, astfel s-a depus un strat gros de 1-2 m. După ploaie, terenul s-a uscat, iar sedimentele s-au cimentat. Acesta a fost unul din motivele pentru care jefuitorii de morminte n-au găsit și deschis acest mormȃnt, rămas practic neatins pȃnă în 1922.
Se spune că zona a fost blestemată, iar când Howard Carter și Carnavon au coborât treptele pentru a intra în criptă , Carnavon a fost înțepat de o insectă, provocându-i o pneumonie, iar pe 5 aprilie 1923, a decedat. În ziua când mormântul a fost deschis, canarul lui Carnavon a fost mâncat de un șarpe (simbolul faraonului). În următorii 20 de ani mai multe persoane și-au pierdut viața, toți considerând că au fost blestemați.
„Cel ce va atinge mormântul faraonului, va fi răzbunat de leu, crocodil și de către hipopotam” sau „Moartea îi va secera pe cei care vor tulbura liniștea faraonului”, sunt citate scrise în cripta lui Tutankhamon.
Multă lume l-a acuzat pe Howard Carter că ar fi activat blestemul și ar fi distrus dovezile morții faraonului.
Foto: Wikipedia
