Cine a fost prima femeie parașutist din România?

18.06.2021
Cine a fost prima femeie parașutist din România?

La 5 iulie 1928 executa primul salt cu parașuta de la o înălțimea de 600 de metri, în 1931 cucerea titlul european la parașutism, iar după încă un an stabilea recordul mondial de altitudine sărind cu parașuta de la 7.400 de metri.

Deși în acele vremuri domeniul aviatic era destinat exclusiv bărbaţilor, performanțele enumerate anterior aparțin unei femei.

Cine a fost prima femeie parașutist din România?

Prima femeie pilot și paraşutist cu brevet este o româncă: Smaranda Brăescu. Născută la 21 mai 1897, într-o familie cu cinci fete şi patru băieţi din satul Hănţeşti, judeţul Galați, Smaranda a urmat cursurile şcolii primare din satul vecin Vizureşti, iar din 1911 se înscrie la Şcoala profesională de fete din Bârlad, pe care o absolvă în 1916, scrie adevărul.ro.

Smaranda îşi continuă studiile la Şcoala Normală „Principesa Elisabeta‟ din Bucureşti, iar apoi urmează cursurile Academiei de Arte Frumoase, după ce, în timpul războiului, se întoarce în comuna natală ca învăţătoare.

Pasiunea pentru aviație o dezvoltă în 1911, la vârsta de 15 ani, după ce Gheorghe Negrescu, unul dintre pionierii aviaţiei române, face o demonstraţie de zbor în oraşul său natal, Bârlad. După aceasră reprezentație, Smaranda face o adevărată obsesie pentru saltul cu paraşuta şi începe să corespondeze cu inginerul german şi fabricantul de paraşute Otto Heinecke.

A obținut brevetul de pilot în SUA

La 5 iulie 1928, la capătul a numeroase antrenamente şi cursuri de cunoaştere a paraşutei, Smaranda execută primul salt cu paraşuta de la o înălţime de 600 m, pe aerodromul Staaken, devenind prima femeie paraşutist din România. Astfel, țara noastră era cel de-al patrulea stat european, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, cu o femeie care obţine brevet de paraşutist.

Cu toate acestea, Smaranda a fost refuzată atunci când a făcut cerere să intre în școala de pilotaj, spunându-i-se că „femeile n-au voie să facă aviaţie!‟. Văzută ca o ciudățenie a acelor vremuri, cu apucături nepotrivite pentru o femeie, ea le-a dat o plamă autorităților române după ce a câștigat titlul european la parașutism în 1931 în urma unui salt de la 6.000 de metri.

Extrem de motivată, Smaranda strânge bani şi pleacă în Statele Unite ale Americii pentru a-şi îndeplini visul de a stabili un nou record mondial la săritura cu paraşuta, deținut atunci de un american cu un salt de la 7.233 metri.

Românca se antrenează asiduu la San Francisco și, ajutată financiar de comunitățile de români din orașul californian, reuşeşte să strângă fondurile necesare efectuării saltului pentru doborârea recordului mondial. La 19 mai 1932, pe aerodromul din Sacramento, ea este proclamată noua deținătoare a recordului lunii la săritura cu parașuta după ce a efectuat un salt de la 7.400 metri.

După această performanță, Smaranda s-a înscris la o școală de pilotaj, iar în urma unui zbor efectuat pe aerodromul Roosevelt Field, a obținut brevetul de pilot. Revenită în țară, ea este decorată de regele Carol al II-lea.

Prima femeie parașutist și-a schimbat numele ca să nu facă închisoare

În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, Smaranda Brăescu s-a folosit de toate cunoștințele sale în domeniul aviatic și și-a oferit serviciile pentru apărarea patriei alături de alți aviatorii şi paraşutişti.

După terminarea războiului, ea protestează împotriva falsificării alegerilor care au avut loc în noiembrie 1946, semnând alături de alte personalităţi un memoriu. Din nefericire, documentul ajunge pe mâna sovieticilor, iar Smaranda şi ceilalţi semnatari sunt supuşi opresiunii comuniste.

Ea este condamnată, în lipsă, la doi ani de închisoare, fiind nevoită să se ascundă şi să-şi schimbe numele pentru a nu ajunge la închisoare. Grav bolnavă de cancer la sân, Smaranda este operată sub numele de Maria Matei, iar la sfârşitul anului 1947 se retrage la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Cluj, sub numele de Maria Popescu.

Pe 2 februarie 1948, ea moare la vârsta de 50 de ani, după ce fusese internată pe ascuns la Clinica Universitară a doctorului Iuliu Hațeganu din Cluj-Napoca.

Foto: Wikipedia

Cele mai noi articole
În România, jocurile loto erau organizate de Biserică. Cum arăta unul dintre primele lozuri și ce înseamnă Loto?
În România, jocurile loto erau organizate de Biserică. Cum arăta unul dintre primele lozuri și ce înseamnă Loto?
Mulți dintre români au jucat, măcar o dată, la Loto 6 din 49. Pentru a pune mâna pe marele premiu săptămânal, participanții trebuie să ghicească 6 numere din 49. Sunt puțini cei care s-au... citește tot
Am fost inginerii Europei. În 1895, România avea cel mai lung și mai măreț pod din Europa
Am fost inginerii Europei. În 1895, România avea cel mai lung și mai măreț pod din Europa
Astăzi, România se află la coada Europei când vine vorba despre infrastructură. Totuși, au fost perioade în care în România se dădea tonul în materie de construcții. De exemplu, în anul... citește tot
Care sunt cele mai ciudate nume de străzi din București?
Care sunt cele mai ciudate nume de străzi din București?
Bucureștiul este cel mai mare oraș din România. Suprafața Capitalei măsoară 228 de km pătrați și are o zeci de mii de bulevarde și străzi adiacente. Numele acestora este dat de autoritatea... citește tot