Fridtjof Nansen, liderul primei expediții care a traversat Groenlanda, a descris odată ceea ce a găsit în Arctica drept „marea aventură a gheții, adâncă și pură ca infinitul”. Nansen, care și-a efectuat călătoria în 1888, nu ar fi putut ști despre minunile ascunse sub peisajul înghețat.
Astăzi, datorită radarului și altor tehnologii, partea din Groenlanda care se află sub stratul de gheață de 3.000 de metri grosime este în centrul atenției. Aceste noi instrumente dezvăluie un peisaj complex, invizibil, care deține indicii despre trecutul, dar și despre viitorul Arcticii.
Calota de gheață Groenlanda ascunde cel mai lung canion din lume. Descoperit în 2013, canionul se întinde pe 740 de kilometri de la cel mai înalt punct din centrul Groenlandei până la ghețarul Petermann de pe coasta de nord-vest. Este mult mai lung decât Marele Canion Yarlung Tsangpo din China, cel mai lung canion de pe planetă care se poate vedea de fapt, de 496 km.
Părți ale canionului pot direcționa apa de sub calota de gheață către mare. Probabil s-a format înaintea calotei de gheață și a fost cândva canalul unui râu puternic.
Canionul nu este singura parte ascunsă a peisajului de sub gheața Groenlandei. Decenii de cartografiere a insulei cu ajutorul radarului care pătrunde gheața (care este de obicei montat pe avioane) au scos la iveală lanțuri muntoase și fiorduri cufundate sub calota de gheață.
Cu sute de mii sau milioane de ani în urmă, înainte ca Groenlanda să fie acoperită de gheață, aici se afla un lac de mărimea Rhode Island (suprafață: 3.144 km²) și Delaware (suprafață: 6.452 km²) la un loc.
Astăzi, lacul este o depresiune plină de sedimente. Dar cândva a fost umplut cu apă având o adâncime de 250 m în unele locuri. Bazinul lacului acoperă 7.100 km pătrați și a fost alimentat de cel puțin 18 cursuri diferite.
Albia lacului ar putea deține indicii valoroase despre clima arcticii din trecutul îndepărtat, deși descoperirea acestor secrete ar necesita forarea celor 1,8 km de gheață care acoperă acum așezarea antică.
În partea de jos a unei probe de miez de 1,4 km, care a fost prelevată în 1966 la Camp Century în timpul Războiului Rece, cercetătorii au descoperit „plante fosile și biomolecule bine conservate” care datează de acum un milion de ani.
Miezul provine din nord-vestul Groenlandei, iar plantele ținute înăuntru pot să fi crescute într-o pădure boreală. O astfel de pădure ar putea crește doar în condiții în mare parte fără gheață, sugerând că părți din calota de gheață a Groenlandei ar putea fi mai tinere decât credeau cercetătorii.
Foto: Pexels.com
