Perioada interbelică a fost una dificilă pentru istoria Europei. Atunci a fost creată una dintre grupările paramilitare care a influențat, în mod negativ, viețile multor oameni. În cadrul acestor trupe s-au aflat și români, care, în mod surprinzător, au dorit să lupte voluntar.
După terminarea Primului Război Mondial, mai mulți lideri germani care au făcut parte din unităţile Freikorps erau dornici de răzbunare și mânați de principii anticomuniste și ultranaționaliste au creat Waffen SS. Ascensiunea acestui grup, care fusese creat în anul 1925 și iniţial nu depăşea 10 oameni, a început la 20 ianuarie 1929, când Heinrich Himmler a fost numit „Reichsführer SS”. Lucrurile au evoluat foarte rapid, iar în doar un an SS a ajuns de la 280 de membri la aproximativ 3.000.
Heinrich Himmler a dorit ca gruparea SS să fie o poliție politică care să vegheze la principiile ultranaționaliste, cu rădăcini în istoria germanică precreştină. După anul 1933, mișcarea a crescut de la o zi la alta atât ca membrii, cât și ca influență în politica germană. Simbolul său cu cele două rune, litere ale vechiului alfabet germanic, sub forma unor fulgere, a devenit cunoscut în toată lumea, odată cu izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.
În anul 1935, Adolf Hitler a introdus serviciul militar obligatoriu și a dat ordin ca trupele SS să fie organizate ca o forță armată. Cei care doreau să facă parte din această mișcare trebuiau să aibă o condiţie fizică ireproşabilă, o origine etnică „ariană” şi un cazier imaculat. Așa se face că, în anul 1939, când Germania a invadat Polonia existau 18.000 de membri care făceau parte din gruparea SS, fiind integrați în armata regulată nazistă.
Trebuie precizat că Waffen SS a fost ramura militară a organizației paramilitare National-Socialiste SS, Schutzstaffel, condusă de Reichsführer-SS Heinrich Himmler. Spre finalul celui de-Al Doilea Război Mondial mai mulți români au luptat ca voluntari pentru armata nazistă. Totul s-a întâmplat, după data de 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei.
Horia Sima, comandantul Mişcării Legionare, a creat la Viena un guvern românesc aflat în exil, format din legionarii care plecaseră din țară după ce pierduseră puterea. Astfel a fost înființată și pseudo-organizaţie intitulată „Armata Naţională Română“, care avea în alcătuirea ei persoane dornice să lupte împotriva Armatei Roșii.
Potrivit datelor istorice, Waffen SS număra 32 de divizii, iar printre ele s-au aflat și români voluntari. Cei de la adevarul.ro scriu că un regiment a fost format din prizonieri români aparţinând Diviziei 4 infanterie, care fusese încercuită şi nevoită să se predea pe malul Tisei, în octombrie 1944. Ea reprezenta „Armata Naţională” aflată sub conducerea guvernului legionar de la Viena, iar comandantul ei, generalul Platon Chirnoagă, era fostul comandant al Diviziei 4 infanterie, singurul general român căzut prizonier pe frontul de vest.
Foto: Wikipedia.org
