Când vine vorba despre ceasuri, acestea sunt pe planeta noastră de când lumea și pământul. La început au fost ceasurile solare care se modelau în funcție de umbră. Totuși, ce înseamnă AM și PM când vine vorba despre ceasurile moderne?
Prescurtările AM si PM provin din limba latină și se referă la ante meridiem și post meridiem. AM înseamnă ante meridien, adică înainte de prânz. PM înseamnă post meridiem, adică după amiază.
Aceste prescurtări sunt folosite dacă ora indicată pe ceas după 12 la amiază se scrie cu 1, 2, 3, etc. De exemplu, vom spune ora 2 PM. Dacă vom spune ora 14:00, în acest caz nu mai este cazul să folosim prescurtarea PM.
Cum funcționa prima alarmă deșteptătoare? Ce era meseria de „trezitor”?
Totodată, Ante meridiem este frecvent notat ca AM sau A.M. și post meridiem este abreviat PM sau P.M. Un ceas de 24 de ore afișează timpul considerând miezul nopţii ca fiind ora 0. Acest format (cu prescurtările AM și PM) este predominant în Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Franța sau Turcia.
Sensul orar este similar cu rotația Pământului în jurul axei sale. Încă din anul 3.500 î. d. Hr, atunci când vechii egipteni și babilonienii își modelau primele ceasuri de umbră, măsurarea timpului se făcea în sensul acelor de ceasornic.
Întrucât primele ceasuri au fost construite în emisfera nordică, acolo unde locuiește mai bine de 90% din populația Globului, acestea au fost făcute să funcționeze la fel ca și cadranele solare. Astfel, când Soarele se deplasează pe cer (de la est, prin sud, către vest), umbra lăsată se mișcă „în direcția opusă”, adică de la vest, prin nord, la est. De aceea poziția orelor a fost trasată în acest mod pe cadranele solare, iar ceasurile mecanice au numerele așezate în aceeași ordine.
Începând cu secolul al XIV-lea, când au apărut primele orologii cu brațe pentru indicat timpul, făuritorii europeni le-au păstrat sensul identic cu cel al ceasurilor solare, cu care toată lumea era deja familiarizată.
Sensul opus rotirii în sens orar este sensul antiorar. Au fost și ceasuri construite să funcționeze invers, care acum sunt considerate o raritate. Acestea au fost confecționate de către evrei și majoritatea sunt montate în turnurile unor sinagogi din Europa.
