Tot auzim vorbind în jurul nostru despre „sociopați”. Termenul sociopat se referă la cineva care trăiește cu tulburare de personalitate antisocială, la fel ca termenul psihopat.
Potrivit Healthline, cea mai recentă ediție a „Manualului de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale”, pe care profesioniștii din sănătatea mintală îl folosesc pentru a diagnostica afecțiunile de sănătate mintală, definește tulburarea de personalitate antisocială ca o nerespectare consecventă a regulilor și normelor sociale și încălcarea repetată a drepturilor altora.
Persoanele cu această afecțiune pot părea fermecătoare și carismatice la început, cel puțin la suprafață, dar în general le este greu să înțeleagă sentimentele altora. Ei adesea încalcă reguli sau legi, se comportă agresiv sau impulsiv, nu se simt vinovați pentru răul pe care îl provoacă altora, folosesc manipularea, înșelăciunea și comportamentul de control.
Experții au început să folosească termenul de sociopatie în timpul anilor 1930. Spre deosebire de „psihopatie”, aceasta nu a fost ușor confundată cu „psihoza”. Prefixul a reflectat, de asemenea, o credință larg răspândită că trăsăturile și comportamentele asociate cu sociopatia sunt legate de factorii socio-mediului.
Într-un cadru clinic, nu există nicio diferență reală între sociopatie și psihopatie. Un profesionist în sănătate mintală nu va diagnostica niciunul dintre cele două.
Unii psihologi și cercetători fac distincții cheie între sociopatie și psihopatie. Dar acești termeni oferă pur și simplu două moduri ușor diferite de înțelegere a diagnosticului de tulburare de personalitate antisocială.
În aceste interpretări, psihopatia este uneori văzută ca implicând un comportament mai planificat. Comportamentul poate să nu fie neapărat violent, dar este de obicei premeditat.
Persoanele cu sociopatie pot avea puțină empatie și un obicei de a-și raționaliza acțiunile. Dar ele știu diferența dintre bine și rău. Anumite cercetări din 2013 sugerează că diferența dintre psihopatie și sociopatie poate avea legătură cu diferențele din creier, inclusiv volumul materiei cenușii și dezvoltarea amigdalei. Pentru persoanele cu sociopatie, creșterea funcției neuronilor în anumite părți ale creierului poate contribui la dezvoltarea unui anumit simț al moralității.
Foto: Depositphotos.com
