De-a lungul istoriei, omenirea a avut de suferit din cauza unor ideologii radicale care au ajuns la putere. Situațiile au fost unele speciale, iar oameni care aveau o ură exacerbată au ajuns să strângă în jurul lor persoane de același calibru, creând în societate o tensiune inimaginabilă.
Este și cazul fascismulului care reprezintă o ideologie politică radicală și autoritară de dreapta. Această viziune era definită, în primul rând, de un naționalism radical, numit și ultranaționalism, de o putere dictatorială, de suprimarea opoziției și de o puternică regimentare a societății și a economiei.
Ca orice ideologie extremă, cea fascistă presupunea crearea unei societăți bazate pe sistemul corporatist, unde economia și politicul să funcționeze pe aceste principii. Se dorea crearea „omului nou”, cu ajutorul unei elite care reglementează prin îndoctrinare, educație fizică și politici familiale, inclusiv eugenism.
Potrivit fascismului, o societate trebuie să aibă o gândire unitară, o conducere colectivă cu un lider suprem și politici, inclusiv violente, pentru a menține un stat puternic.
Cele mai bune exemple de societăți fasciste au fost Italia lui Benito Mussolini și Germania lui Adolf Hitler.
Această ideologie radicală de dreapta a fost înființată de către sindicaliștii naționaliști italieni, în timpul Primul Război Mondial. Aceștia au combinat ideii politice de stânga și de dreapta radicale, împreună cu un naționalism puternic, care făcea mari furori la acea vreme. Ulterior, ideologia s-a răspândit și în alte țări europene.
Adepții fascismulului sunt de acord cu violența, războiul și militarismul, considerând că în felul acesta societate va suferi o transformare pozitivă și va aduce un nou spirit, o nouă educație și insuflarea unei dorințe de a domina în caracterul oamenilor.
Nu multă lume știe însă, fascismul este anticomunist, chiar dacă ambele ideologii sunt extremiste, însă una este de dreapta, iar cealaltă de stânga. Totodată, fascismul este și antidemocratic, antiindividualist, antiliberal, antiparlamentar, anticonservator, antiburghez și antiproletar și în multe cazuri, anticapitalist. Această ideologie respinge conceptele de egalitarism, materialism și raționalism în favoarea acțiunii, disciplinei, ierarhiei, spiritului și a voinței.
După cel de-al Doilea Război Mondial, fascismul și-a pierdut din putere, văzând caracterul său extremist. În prezent termenul este folosit ca sens peiorativ pentru partidele care prezintă concepții ce nu sunt adaptate secolului în care trăim.
În țara noastră, Mișcarea Legionară a fost o organizație paramilitară de orientare naționalist-fascistă. Aceasta mai era numită Garda de Fier sau Legiunea Arhanghelul Mihail și a fost înființată de Corneliu Zelea Codreanu, la 24 iunie 1927.
Mișcarea Legionară a avut un caracter mistic-religios, anticomunist, antisemitic, anticapitalist și antimasonic, constituită după tipul organizațiilor naziste SA și SS. Membrii acestei organizații se numesc legionari și aveau o atitudine de respingere a tot ceea ce era în societate.
Foto: Wikipedia
