Se spune că senzația de „deja vu” este experimentată de fiecare persoană măcar o dată în viață. Sentimentul că ai mai trăit acel eveniment sau că ai mai fost în acea locație apare brusc și creează o impresie de familiaritate. „Deja vu” reprezintă, așadar, experiența de a simți că o situație din prezent ar mai fi fost trăită deja în trecut.
„Deja vu” este o expresie venită din franceză și înseamnă „deja văzut”. Potrivit specialiștilor în sănătate, aceste senzații de „deja vu” pot apărea pe tot parcursul vieții, însă cu precădere în intervalul vârstei de 15 – 19 ani şi 35 – 40 ani.
Oamenii de știință susțin că fenomenul este foarte greu de analizat în laborator, fiindcă nu există un stimul care să declanșeze sentimentul de familiaritate. Se pare că episoadele de „deja vu” sunt strâns legate de amintirile stocate în creier.
Potrivit medicilor, lobul temporal, cel care se ocupă de familiaritatea evenimentelor sau locațiilor, suferă o defecțiune electrică, iar, pentru un anumit moment, persoana în cauză confundă trecutul cu prezentul.
O altă explicaţie a senzaţiei de „deja vu” ar fi atribuită unei încurcături în căile neuronale. Potrivit cercetatorilor, creierul caută constant să creeze percepţii în legătură cu lumea din jurul nostru. De aceea, e necesar un singur simţ, cum ar fi un miros cunoscut, pentru a ne aminti anumite lucruri.
Doctorul psiholog Arthur Funkhouser definește trei tipuri de „deja vu” în încercarea de a delimita mai clar asocierile experienţelor neurologice. Aceste trei tipuri sunt: Deja vecu (deja experimentat), deja senti (deja simţit) şi deja visite (deja vizitat). Primul tip, deja vecu, este cea mai comună experienţă şi implică senzaţia de a fi făcut ceva sau să fi fost într-o situaţie identică înainte şi ştii ce se va întampla, potrivit jurnalul.ro.
Opusul lui „deja vu” se numește „jame vu” și creează un sentiment de nefamiliaritate, de disconfort psihologic, anxietate sau panică. Această senzație poate fi confundată cu procesul de uitare, însă spre deosebire de acesta din urmă apare brusc și reprezintă o caracteristică a unei boli mintale.
Foto: Pexels.com
