Cât de mare este Bucureștiul?

30.08.2023
Cât de mare este Bucureștiul?

Suprafața orașului București, care este capitala și cel mai mare oraș al României, este de aproximativ 240 de kilometri pătrați. Este important de menționat că Bucureștiul este situat în sectorul administrativ Ilfov, care include și zonele suburbane ale orașului, ceea ce înseamnă că suprafața totală a zonei metropolitane poate fi mai mare decât cea a orașului propriu-zis. Suprafața exactă a orașului poate să varieze ușor în funcție de modificările administrative sau de actualizările teritoriale.

Când a devenit Bucureștiul capitala României?

Bucureștiul a devenit capitala României în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, care au fost unite în 1859, marcând un pas important spre formarea statului național român modern.

Alegerea Bucureștiului drept capitală a României a avut loc în contextul reformelor și modernizării țării sub conducerea lui Cuza și a fost oficializată prin Decretul domnesc din 20 aprilie 1862. De atunci, Bucureștiul a rămas capitala României și a devenit centrul politic, cultural și economic al țării.

Potrivit datelor oficiale din anul 2021, populația Bucureștiului se situa în jurul a aproximativ 1,8 – 1,9 milioane de locuitori. Este important de menționat că populația poate varia în timp din cauza migrației interne și a altor factori demografici.

Lucruri interesante despre București

Bucureștiul, capitala României, este un oraș cu o istorie bogată și o varietate de aspecte interesante. Iată câteva dintre ele:

Numele Orașului: Numele „București” derivă din limba română veche, iar originea exactă a numelui nu este încă clară. Există mai multe teorii, una dintre ele sugerând că provine de la cuvântul „bucurie”, în timp ce altele sugerează conexiuni cu cuvinte slave sau turcești.

Arcul de Triumf: Orașul are propriul său Arc de Triumf, construit în 1935 și renovat ulterior. Este dedicat eroilor din Primul Război Mondial și are o arhitectură impunătoare.

Palatul Parlamentului: Cunoscut și sub numele de Casa Poporului, acesta este a treia cea mai mare clădire administrativa din lume, după Pentagon și Bursa de Diamante din Surat (Surat Diamond Bourse). A fost construita în timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu și este o impresionantă realizare a arhitecturii și ingineriei.

Muzeul Satului Dimitrie Gusti: Este un muzeu în aer liber care adună case și construcții tradiționale din toate regiunile României. Este o modalitate excelentă de a înțelege bogăția culturii tradiționale românești.

Parcuri și Grădini: Bucureștiul este cunoscut pentru numeroasele sale parcuri și grădini, inclusiv Parcul Herăstrău și Grădina Botanică, care oferă o oază de verdeață în mijlocul orașului.

Piața Revoluției: Această piață este cunoscută pentru evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea regimului comunist din România. Aici se află și Memorialul Revoluției, care comemorează evenimentele acelei perioade.

Universități de Prestigiu: Bucureștiul găzduiește mai multe universități de prestigiu, cum ar fi Universitatea din București, Universitatea Politehnică și Academia de Studii Economice.

Mâncare Tradițională: Bucureștiul oferă o gamă variată de mâncăruri tradiționale românești, cum ar fi sarmale, mămăligă și mici. De asemenea, puteți să gustați diverse preparate internaționale în numeroasele sale restaurante.

Traficul: Traficul poate fi destul de intens în București, iar orașul este cunoscut pentru aglomerația sa. Cu toate acestea, există și o rețea de metrou eficientă, care face călătoriile în oraș mai ușoare.

Cultura și Artele: Bucureștiul are o viață culturală activă, cu teatre, muzee, galerii de artă și evenimente culturale regulate.

De ce Bucureștiul a fost denumit „Micul Paris”?

Bucureștiul a primit porecla „Micul Paris” în perioada interbelică și în prima parte a secolului al XX-lea, datorită influenței culturale și arhitecturale puternice pe care o avea de la Paris. Iată câteva motive pentru care a primit această poreclă:

Arhitectura: În perioada aceea, Bucureștiul a cunoscut o intensă dezvoltare urbană și o construcție masivă de clădiri publice, palate și bulevarde largi. Arhitecții români și străini au fost influențați puternic de stilurile arhitecturale pariziene, cum ar fi Art Nouveau, Belle Époque și arhitectura Haussmanniană. Ca rezultat, mulți dintre clădirile din București au avut o estetică similară cu cea din Paris.

Cultura și Viața de Noapte: Bucureștiul a devenit un centru cultural și social vibrant, cu teatre, cafenele, restaurante și cluburi de noapte, asemănătoare celor din Paris. Oamenii se îmbrăcau elegant, iar viața de noapte era foarte activă, aducând cu sine o atmosferă pariziană.

Parcuri și Grădini: Orașul București a investit în spații verzi, parcuri și grădini publice, luând exemplul parcurilor pariziene precum Bois de Boulogne. Parcul Herăstrău, de exemplu, a fost modelat după parcurile franceze.

Educație și Cultură: În perioada „Micului Paris”, Bucureștiul a devenit un centru important pentru educație și cultură. Aici au fost înființate instituții academice și culturale importante, asemănătoare cu cele din Paris.

Moda: Bucureștiul a fost influențat puternic de moda pariziană. Oamenii purtau haine elegante și urmau tendințele de modă din Paris.

Această epocă a fost caracterizată de o perioadă de modernizare rapidă și occidentalizare în București, care a creat o atmosferă asemănătoare cu cea din Paris. Deși porecla „Micul Paris” a fost mai des folosită în prima jumătate a secolului al XX-lea, influența culturală și arhitecturală a Parisului se resimte în oraș și astăzi.

Foto: Wikipedia.org

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Podul de la Negoiești, povestea singurului pod construit de Ștefan cel Mare care există și este funcțional și azi
Podul de la Negoiești, povestea singurului pod construit de Ștefan cel Mare care există și este funcțional și azi
Au trecut mai bine de 500 de ani de când domnitorul Ștefan cel Mare a condus cu mână de fier destinele Moldovei. Ștefan cel Mare a avut cea mai lungă domnie din perioada medievală din Țările... citește tot
Chiar au fost 60 de grade în vara anului 1931 la București? „60 de grade la București. Cea mai mare arșiță din Europa a fost la noi”, titrau ziarele vremii
Chiar au fost 60 de grade în vara anului 1931 la București? „60 de grade la București. Cea mai mare arșiță din Europa a fost la noi”, ...
Trăim zile caniculare în care temperatura coboară cu greu sub 35 de grade la miezul zilei. Pentru a minimiza gravitatea valurilor de căldură asociate cu încălzirea globală, mulți internauți... citește tot
Care este singurul om după care sunt denumite două țări?
Care este singurul om după care sunt denumite două țări?
Trebuie să fi fost o persoană importantă pentru ca o țară să-ți poarte numele. Dar, ce părere aveți despre un om al cărui nume este purtat de două state diferite. Este vorba despre Simon... citește tot