Care sunt cele mai cunoscute greșeli de exprimare ale poeților români?

30.11.2018
Care sunt cele mai cunoscute greșeli de exprimare ale poeților români?

Nu putem să căutăm perfecțiunea acolo unde ea nu există. Totuși, mulți dintre elevii din România, care fac diferite greșeli de exprimare, se plâng de faptul că poeților aceste erori le sunt acceptate fiind denumite „licențe poetice”. Care sunt însă cele mai cunoscute greșeli de exprimare din poeziile românești?

Licența poetica este definită ca fiind o greșeală comisă cu bună știință. De fapt, acestea ar fi niște abateri de la „regulile gramaticale ale limbii, cerută de necesitatea rimei sau a ritmului, sau din dorinţa de a realiza o notă stilistică particulară”. Nume mari precum Eminescu, George Coșbuc sau Alexei Mateevici nu au făcut excepție de la greșeli de exprimare.

De departe, cel mai cunoscut pleonasm folosit într-o operă îi aparține lui Mihai Eminescu, chiar în strofa a treisprezecea din opera „Luceafărul”.

Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă și în gând,
Și viața-mi luminează”

Este evident pleonasmul folosit de Mihai Eminescu în debutul strofei: „Cobori în jos”. Totuși, conform criticilor literari, Poetul a recurs la această exprimare din motive care ţin de ritmul versurilor şi de numărul lor de silabe și nu din neștiință. E drept, că Eminescu ar fi avut și ale opțiuni, însă cine suntem noi să-l corectăm pe acesta?

Poezia „El Zorab” semnată de George Coșbuc este o adevărată capodoperă. Nici această operă nu duce lipsă de licențe poetice. Antepenultima strofă sună astfel:

„El scoate grabnic un pumnal
Şi-un val de sânge, roşu val
De sânge cald a izvorât
Din nobil-încomatul gât,
Şi cade mortu cal

Repetarea formulei „val de sânge” sau nefireasca inversiune a „mortul cal” în loc de „calul mort” au fost făcute, la fel ca în poezia lui Eminescu, pentru a păstra ritmul și rima.

Ei, da, și ajungem și la una dintre greșelile pe care o fac milioane de români: „care”, în loc de „pe care”. Versurile de mai jos sunt semnate de Alexei Mateevici în poezia „Limba noastră”:

„Limba noastră-i limba sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plâng şi care-o cântă
Pe la vatra lor ţăranii”

Aici, dacă poetul basarabean ar fi scris „pe care-o plâng şi pe care-o cântă”, ar fi avut un număr prea mare de silabe și probabil s-ar fi stricat armonia versurilor. Licență poetica? Da! Și de această dată!

Este adevărat că fructul din care a mușcat EVA nu era MĂR? Din ce fruct a mușcat prima femeie?

Îți recomandăm:
Ne putem întoarce în timp? Nu. Sau, poate, numai cu ajutorul cuvintelor. Ei bine, cum erau Bucureștiul acum 100 de ani? Cum erau oamenii acum 100 de ani? Ce activități aveau aceștia? Cum era...
Dacă citești acest articol sunt mari șanse să fii român, să te fi născut în România și, evident, să vorbești limba română. Dar de ce țara noastră poartă numele de România? De unde...
Cele mai noi articole
De ce nu toate rațele pot să zboare?
De ce nu toate rațele pot să zboare?
În curtea bunicilor de la țară întotdeauna au fost văzute rațe care măcăne sau nu, dar care nu pot zbura. Păsările curților sunt găinile, gâștele, curcile sau rațele. Toate acestea... citește tot
Pe ce țări se mai poate baza Vladimir Putin?
Pe ce țări se mai poate baza Vladimir Putin?
La un an de la declanșarea războiului din Ucraina, toată lumea se întreabă cât va mai dura. Imediat după ce Vladimir Putin a dat startul unui conflict nedorit de nimeni, în afară de el,... citește tot
Care este capitala europeană situată la cea mai mare altitudine? Nu are nici măcar aeroport!
Care este capitala europeană situată la cea mai mare altitudine? Nu are nici măcar aeroport!
În Europa capitalele sunt situate cât mai aproape de nivelul mării. Totuși, există un oraș care face excepție. Capitala europeană situată la cea mai mare altitudine este Andorra la Vella,... citește tot
adplus-dvertising