Care sunt cele mai cunoscute greșeli de exprimare ale poeților români?

30.11.2018
Care sunt cele mai cunoscute greșeli de exprimare ale poeților români?

Nu putem să căutăm perfecțiunea acolo unde ea nu există. Totuși, mulți dintre elevii din România, care fac diferite greșeli de exprimare, se plâng de faptul că poeților aceste erori le sunt acceptate fiind denumite „licențe poetice”. Care sunt însă cele mai cunoscute greșeli de exprimare din poeziile românești?

Licența poetica este definită ca fiind o greșeală comisă cu bună știință. De fapt, acestea ar fi niște abateri de la „regulile gramaticale ale limbii, cerută de necesitatea rimei sau a ritmului, sau din dorinţa de a realiza o notă stilistică particulară”. Nume mari precum Eminescu, George Coșbuc sau Alexei Mateevici nu au făcut excepție de la greșeli de exprimare.

De departe, cel mai cunoscut pleonasm folosit într-o operă îi aparține lui Mihai Eminescu, chiar în strofa a treisprezecea din opera „Luceafărul”.

Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă și în gând,
Și viața-mi luminează”

Este evident pleonasmul folosit de Mihai Eminescu în debutul strofei: „Cobori în jos”. Totuși, conform criticilor literari, Poetul a recurs la această exprimare din motive care ţin de ritmul versurilor şi de numărul lor de silabe și nu din neștiință. E drept, că Eminescu ar fi avut și ale opțiuni, însă cine suntem noi să-l corectăm pe acesta?

Poezia „El Zorab” semnată de George Coșbuc este o adevărată capodoperă. Nici această operă nu duce lipsă de licențe poetice. Antepenultima strofă sună astfel:

„El scoate grabnic un pumnal
Şi-un val de sânge, roşu val
De sânge cald a izvorât
Din nobil-încomatul gât,
Şi cade mortu cal

Repetarea formulei „val de sânge” sau nefireasca inversiune a „mortul cal” în loc de „calul mort” au fost făcute, la fel ca în poezia lui Eminescu, pentru a păstra ritmul și rima.

Ei, da, și ajungem și la una dintre greșelile pe care o fac milioane de români: „care”, în loc de „pe care”. Versurile de mai jos sunt semnate de Alexei Mateevici în poezia „Limba noastră”:

„Limba noastră-i limba sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plâng şi care-o cântă
Pe la vatra lor ţăranii”

Aici, dacă poetul basarabean ar fi scris „pe care-o plâng şi pe care-o cântă”, ar fi avut un număr prea mare de silabe și probabil s-ar fi stricat armonia versurilor. Licență poetica? Da! Și de această dată!

Este adevărat că fructul din care a mușcat EVA nu era MĂR? Din ce fruct a mușcat prima femeie?

Îți recomandăm:
Biserica Ortodoxă Română este cea mai înaltă instituție religioasă din țară. Statisticile arată că numărul total al credincioșilor depășește 87% din populația țării. Sfânta...
Ziua de 1 decembrie este cea de 335-a zi a calendarului gregorian și a 336-a zi în anii bisecți. Până la sfârșitul anului au mai rămas 30 de zile. Ziua Națională a României sau Ziua Marii...
Cele mai noi articole
Curiozități despre Isaac Newton, omul care a înțeles după ce legi funcționează Universul
Curiozități despre Isaac Newton, omul care a înțeles după ce legi funcționează Universul
Isaac Newton (25 decembrie 1642 / 4 ianuarie 1643 – 20 / 31 martie 1727) a fost persoana care a revoluționat din temelii fizica. Savantul a descoperit gravitația și a fost prima persoană din... citește tot
Care au fost cele mai ciudate procese din istorie?
Care au fost cele mai ciudate procese din istorie?
Majoritatea societăților, într-o formă sau alta, au avut sisteme concepute pentru a rezolva disputele și pentru a susține statul de drept. Tensiunile și dramele din sălile de judecată au... citește tot
Ce trebuie să faci dimineața pentru a avea o viață sănătoasă?
Ce trebuie să faci dimineața pentru a avea o viață sănătoasă?
Dimineața este acea parte a zilei în care organismul parcă se mișcă ceva mai încet decât în mod normal. Durează un pic de timp până când corpul își intră în ritmul său normal, iar... citește tot