Ioan Slavici a fost un om „liniștit” și „așezat” în viața sa, conform descrierii lui Mihai Eminescu. În copilărie însă, tânărul Slavici era departe de a fi cuminte și cumpătat!
La 18 ianuarie 1848, în localitatea Șiria, Arad, s-a născut Ioan Slavici într-o familie numeroasă, din care au rămas doar el și sora sa, Maria. În ciuda suferințelor prin care au trecut, părinții lui Slavici au fost mereu oameni buni și pregătiți să-și ajute aproapele. Drept dovadă, ei au luat în grijă copii orfani ai rudelor, conform istorie-pe-scurt.ro.
Pe cât de creativ era scriitorul în poveștile sale, pe atât de inventiv era și în năzbâtiile pe care le făcea. Când spărgea ferestrele vecinilor, mai întâi țintea cuiburile de rândunici aflate sub streșini. Slavici obișnuia să plece cu zilele de acasă, să cutreiere drumurile și să doarmă fie la rude, fie la prieteni. În ciuda tuturor lucrurilor pe care le făcea, tatăl său ținea prea mult la fiul său ca să-l certe și de aceea îl ierta imediat pentru toate lucrurile nepotrivite. Mama lui, în schimba, nu-l slăbea și îl articula întotdeauna pentru ceea ce făcea, în acest mod doamna Slavici dorea să îl învețe ce însemna respectul.
Despre această perioadă, Ioan Slavici spunea că era „înspăimântător de fericită”, în comparație cu necazurile prin care a trecut în anii ce au urmat, mai ales în viața de adult.
În 1864, el termină cinci clase la un liceu maghiar, însă parcursul nu este fără obstacolele cauzate de limba străină. În anul 1868 este elev la un liceu maghiar din Arad și deși termină cu bine examenul de clasa a VIIIA, el trece examenul maturității tocmai la Satu Mare.
În 1869, Slavici a început cursurile Facultății de Drept din Pesta, însă este nevoit să se retragă atunci când se îmbolnăvește grav și se întoarce acasă. El se împrietenește cu poetul Mihai Eminescu la Viena, Slavici fiind student atunci la Facultatea de Drept acolo. În 1871, își face debutul în „Convorbiri literare” cu comedia „Fata de birău”.
