Paștele este cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, un moment al luminii, al renașterii și al speranței. Dincolo de semnificația spirituală profundă, această sărbătoare a adunat, de-a lungul secolelor, o mulțime de tradiții fascinante și fapte neobișnuite care variază de la o cultură la alta. Iată șapte curiozități care te vor ajuta să vezi Sărbătorile Pascale într-o lumină nouă:
În majoritatea limbilor latine, denumirea provine din termenul ebraic Pesah (trecere). Totuși, în limba engleză (Easter) și germană (Ostern), numele ar putea proveni de la Eostre sau Ostara, o veche zeiță anglo-saxonă a primăverii și a fertilității. Aceasta explică de ce sărbătoarea este atât de strâns legată de simbolurile naturii care revine la viață.
Spre deosebire de Crăciun, Paștele este o sărbătoare mobilă. Data este stabilită în funcție de calendarul lunar. Mai exact, Paștele se sărbătorește în prima duminică după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară. Din acest motiv, data poate varia cu mai mult de o lună de la un an la altul.
Oul este simbolul universal al mormântului pecetluit care se deschide pentru a oferi viață. Dar știai că cel mai mare ou de Paște din lume a fost creat în Italia, în 2011?
Înălțime: 10,39 metri
Greutate: 7.200 kg
Era mai înalt decât o girafă și mai greu decât un elefant!
Poate părea ciudat ca un mamifer să aducă ouă, dar tradiția își are originile în Germania secolului al XVI-lea. Iepurele era considerat un simbol al fertilității datorită capacității sale de reproducere rapidă. Primele mențiuni despre un „iepuraș de Paște” care aduce ouă colorate copiilor cuminți apar în scrierile germane din secolul al XVII-lea.
În Ungaria, Polonia și în unele zone din Transilvania, există tradiția „stropitului”. Încă din cele mai vechi timpuri, lunea, în Săptămâna Mare, flăcăii merg la casele fetelor și le stropesc cu apă (sau, mai recent, cu parfum) pentru ca acestea „să nu se veștejească” și să rămână frumoase tot anul. În schimbul acestui gest, băieții primesc ouă roșii și cozonac.
În orașul francez Haux, în lunea de Paște, bucătarii se adună în piața centrală pentru a găti o omletă gigantică. Se folosesc peste 15.000 de ouă și mii de oameni sunt invitați să guste. Legenda spune că tradiția a început după ce Napoleon Bonaparte a mâncat o omletă în zonă și i-a plăcut atât de mult încât a cerut una uriașă pentru întreaga sa armată.
În multe țări vorbitoare de limbă engleză, se consumă chifle dulci marcate cu o cruce deasupra. În trecut, se credea că aceste chifle coapte în Vinerea Mare au puteri magice: se spunea că nu mucegăiesc niciodată și că îi protejează pe marinari de naufragii dacă sunt luate la bordul navelor.
