Plăcinta Dobrogeană, recunoscută ca produs tradițional românesc

06.03.2023
Plăcinta Dobrogeană, recunoscută ca produs tradițional românesc

Românii au un motiv de bucurie, fiindcă țara noastră are încă un produs alimentar tradițional recunoscut la nivel internațional. România și Bulgaria s-au luptat aproximativ 2 ani pentru a deține drepturile asupra „Plăcintei Dobrogene”.

România a câștigat recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului „Plăcintă Dobrogeană”. Preparatul culinar a fost publicat deja în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat. Bulgarii s-au luptat ca preparatul culinar să le fie atribuit lor, însă nu au avut câștig de cauză.

Opoziţia Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus şi un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noştri au făcut o opoziţie hotărâtă şi susţinută aproape doi ani, a declarat pentru Agerpres Ionuţ Diaconeasa, consilier în cadrul Ministerul Agriculturii.

Vecinii noștri au primit aprobarea să folosească denumirea acestui produs culinar numai la nivel local, în regiunea situată în apropierea de sudul Constanței, pentru o perioadă de 10 ani. Bulgarii solicitaseră ca numele să poată să fie folosit pentru o perioadă de 15 ani, însă au fost refuzați.

Câte produse are România recunoscute la nivel internațional?

Până în prezent, România are recunoscute la nivel internațional 10 produse tradiționale: Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap și Telemeaua de Ibăneşti.

În ceea ce privește băuturile alcoolice tradiționale, recunoscute la nivel internațional, găsim următoarele produse: Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) şi din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea).

Cea mai bună rețetă de Plăcintă Dobrogeană?

Ingrediente

Mod de preparare

Într-un bol se amestecă telemeaua și brânza de vaci peste care se adaugă jumătate din smântână (250 g) și 3 ouă. Trebuie precizat că Plăcinta Dobrogeană se face doar în tavă rotundă. Așa că se ia o tavă și se unge cu unt sau ulei. După aceea se iau foile de plăcintă şi se ung cu ulei, după care se adaugă 3-4 linguri din compoziția de brânză. Se continuă așa până se termină toate foile de plăcintă. În prealabil, foile sunt răsucite și se formează un rulou.

Rulourile din tavă sunt unse, ulterior, cu ulei și se adaugă peste ele o compoziție formată din restul de smântână (250 g) și 3 ouă bătute bine. Plăcinta se bagă la cuptor la 180 de grade Celsius pentru 30 de minute. După aceea se ridică temperatura la 200 de grade Celsius și se mai ține 10 minute pentru a se rumeni bine. După ce se răcește, plăcinta se servește alături de un iaurt, un pahar de lapte sau un pahar de vin. Poftă bună!

Foto: savoriurbane.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Care este singurul cuvânt din limba română care conține toate cele 8 vocale: A, E, I, O, U, Ă, Â și Î?
Care este singurul cuvânt din limba română care conține toate cele 8 vocale: A, E, I, O, U, Ă, Â și Î?
Spre deosebire de alte limbi, limba română conține șapte vocale astfel: a, e, i, o, u, ă, î (â). Sau opt, dacă luăm separat „î” și „â”. Conform definiției, vocala este un sunet... citește tot
De ce se urează „Casă de piatră” la nuntă? Din ce obicei ciudat provin aceste cuvinte?
De ce se urează „Casă de piatră” la nuntă? Din ce obicei ciudat provin aceste cuvinte?
În multe culturi, căsătoria este văzută ca un moment sacru și semnificativ în viața unei persoane. Nunta este considerată unul dintre cele mai importante eveniment din viața românilor. Fie... citește tot
Ziua în care la vot s-au prezentat în România 86% dintre cei cu drept de vot!
Ziua în care la vot s-au prezentat în România 86% dintre cei cu drept de vot!
Cea mai numeroasă prezență la vot din istoria României s-a înregistrat în anul 1990, la câteva luni după ce România scăpa de decenii de dictatură. Regimul ceaușist era îngenunchiat, iar... citește tot