În prezent, lumea este invadată la televizor, în mediul online sau la radio, cu știri despre mâncatul sănătos. Toate produsele de pe piață au fost tratate, mai mult sau mai puțin, cu diverse pesticide, astfel încât oamenii au ajuns să petreacă minute în șir în supermarket-uri pentru a citi eticheta alimentelor și a fi siguri că mănâncă cât mai sănătos posibil.
Potrivit specialiștilor în sănătate, această obsesie de a mânca sănătos este o tulburare psihică, denumită ortorexie. Verdictul a fost dat de către psihiatrii, care consideră că din dorința de a avea un stil de viață cât mai sănătos o persoană poate dezvolta o tulburare asemănătoare cu anorexia și bulimia.
În prezent nu există o definiție clară pentru ortorexie, fiind avansate două teorii în lumea științifică. Prima dintre ele vede ortorexia ca pe o tulburare de comportament alimentar, în timp ce cea de-a doua o consideră o tulburare obsesivă de comportament.
Dacă pacientul face o distincţie între alimentele sănătoase şi nesănătoase, iar emoţii puternice şi disproporţionate îl invadează în legătură cu alimentele nesănătoase, iar acest lucru are un impact asupra vieţii sale cotidiene, se confruntă probabil cu ortorexie, a rezumat Alexandre Chapy, un psiholog francez, potrivit digi24.ro.
Ortorexia se aseamănă cu anorexia, numai că o persoană care suferă de această primă tulburare nu dorește să slăbească, ci își urmărește corpul prin prisma sănătății. Totodată, acestor oameni le este frică să nu fie otrăviți prin intermediul alimentelor pline de pesticide și să moară de cancer.
Oamenii care suferă de ortorexie adoptă regimuri alimentare stricte, deși organismul uman este sănătos și nu are nevoie de presiuni suplimentare. Această obsesie va duce în timp la o problemă socială și o neîncredere totală în majoritatea produsele alimentare de pe piață.
Din păcate, această tulburare obsesivă poate produce un stres continuu, care este dăunător corpului uman. Stresul apare când este perceput pericolul. Semnalul este inițial trimis unei porțiuni din creier denumită amigdala; această grupare de neuroni procesează informația și, dacă simte pericol, trimite un semnal de alarmă către hipotalamus, porțiunea din creier care joacă un rol vital în păstrarea sistemelor din organism într-o stare de homeostază. Mai departe, hipotalamusul răspunde prin a duce un mesaj către glandele adrenale, care vor secreta instant un hormon denumit epinefrină, cunoscut și sub numele de adrenalină.
În urma acestor reacții, felul în care organismul nostru funcționează suferă mai multe schimbări: letargia dispare, iar precauția se intensifică, suprimarea memoriei de scurtă durată și îmbunătățirea memoriei de lungă durată, lucru care duce la reflexe mai rapide, dar o dificultate mai ridicată pentru sarcini intelectuale și sociale, puls și flux sanguin crescute și încetinirea funcțiilor sistemului digestiv.
Toate aceste reacții te pot salva într-o luptă împotriva unui urs, însă pot da naștere multor probleme dacă apar consistent de-a lungul vieții sau când stresul este imaginat și nu real. Astfel, nu este dificil să ne imaginăm schimbările permanente pe care acest stres le poate aduce asupra organismului. Drept urmare, pot apărea problemele cardiologice, depresia, insomnia, migrene, anxietate, diabet, dar și o creștere în greutate accelerată.
Foto: Pexels.com
