Sărutul eschimoșilor. Toată lumea știe că dintre toate modalitățile de tandrețe de pe pământ, cel mai special sărut este al popoarelor din regiunea polară. Se spune că aceștia se sărută atingându-și nasurile. Este adevărat?
Popoarele care trăiesc în regiunea polară poartă denumirea de eschimoși. Numărul total al eschimoșilor din regiunile polare se cifrează la aproximativ 175.000, din care 50.000 trăiesc în Groenlanda și circa același număr în nordul Canadei.
Mitul sărutului eschimoșilor are o urmă de adevăr. Ca semn de afecțiune, aceștia își freacă nasurile unul de altul. Se spune că fac acest gest întrucât dacă s-ar săruta normal le-ar putea îngheța saliva din pricina faptului că trăiesc în zone foarte reci (-40 de grade Celsius).
Cine a inventat sărutul franțuzesc? Să fie francezii?
Acest tip de sărut se numește „kunik” și este, de fapt, un tip de urare practicată între membrii familiei mai apropiați, așa cum sunt părinții sau copiii. „Kunik” nu are, de fapt, nicio legătură cu sărutul și este mai degrabă un act non-erotic, prin care persoanele apropiate își miros obrajii și părul.
Puțini știu că eschimoșii nu au nicio problemă să-și împartă partenerii. Dedumită co-căsătorie, multe cupluri de eschimoși se unesc cu scopul de întărire economică a celor două familii. Fiecare cuplu își păstrează gospodăria, dar soții se pot schimba între ei fără nicio problemă.
Potrivit antropologilor, sărutul a evoluat ca o consecință firească a hrănirii puilor anumitor mamifere. Chiar și oamenii preistorici își hrăneau copiii prin mestecarea mâncării în gura mamei, care apoi o transfera în gura copilul, determinându-l astfel să se hrănească. În Europa, romanii au fost cei care au răspândit sărutul cu limba.
