Cei Trei Magi, cunoscuți mai degrabă sub numele de cei Trei Înțelepți, sunt unele dintre cele mai cunoscute figuri din Biblie. Se presupune că au existat trei înțelepți din cauza celor trei daruri care au fost date: aur, tămâie și smirnă (Matei 2:11).
O mare parte din ceea ce oamenii cred că știu despre magi provine din legende creștine ulterioare, mai degrabă decât din Biblie. Cartea Sfântă nu menționează existența a trei magi. Ar fi putut fi mult mai mulți. Totuși, tradiția spune că erau trei și că numele lor erau Gaspar / Caspar, Melchior și Balthasar/Balthazar, dar din moment ce în Biblie nu se specifică, nu se știe dacă 3 este numărul corect.
De-a lungul timpului, s-a creat o concepție greșită cum că înțelepții l-au vizitat pe Iisus la grajd în noaptea nașterii Sale. De fapt, aceștia au venit după zile, luni sau, eventual, chiar ani mai târziu. De aceea, Matei 2:11 spune că „magii” l-au vizitat și l-au venerat pe Iisus într-o casă, nu la grajd.
Noua versiune standard revizuită traduce cuvântul grecesc „magoi” ca „oameni înțelepți”, dar aceasta nu este o traducere foarte precisă. Cuvântul înseamnă de obicei „astrologi” sau „magi”. Se poate referi, de asemenea, mai precis la preoții din religia zoroastriană, o tradiție iraniană care a influențat atât iudaismul, cât și creștinismul. Magii zoroastrieni erau renumiți în lumea antică pentru abilitățile lor de a interpreta cerul nocturn.
Mai mult, Noul Testament îi privește pe magicieni în mod negativ: de menționat lupta apostolului Pavel cu magului Bar-Isus în Faptele Apostolilor 13, menită să arate superioritatea făcătorilor de minuni creștini față de omologii lor păgâni. Se pare că oricine a compus Evanghelia după Matei a avut în vedere preoți sau observatori cerești, nu magi.
În ceea ce privește țara lor de origine, Matei nu spune nimic mai mult decât faptul că magii provin din „Răsărit” (Matei 2:1), dar majoritatea creștinilor timpurii credeau că magii provin din Persia sau Iranul modern. Mozaicul îi arată pe magi purtând șepci frigiene, căști tradiționale iraniene care au devenit ulterior inspirația pentru pălăriile ascuțite purtate de magi.
Cu toate acestea, au existat diferite teorii cu privire la originea în est a magilor, fie Babilonul, care avea reputația de locul de naștere al astrologiei, fie Arabia, deoarece condimentele exotice aduse de magi provin din acea regiune. Un text creștin antic, „Revelația magilor”, chiar îi descrie pe magi ca provenind din China.
Steaua magilor, numită de obicei Steaua Betleemului, a fost la fel de interesantă pentru creștinii antici ca și pentru cei care sărbătoresc Crăciunul astăzi. Prima întrebare care s-a pus a fost cum au știut magii că apariția sa anunța nașterea unui nou rege evreu. Unii dintre acești creștini au presupus că magii știau despre prezicerea profetului Balaam din citirea profeției din Num 24:17 că „o stea va ieși din Iacov”.
O a doua întrebare a fost modul în care steaua i-a ghidat pe magi către casa exactă din Betleem în care a locuit Iisus. Creștinii antici știau că nicio stea obișnuită nu ar putea face acest lucru și au presupus că steaua este un înger sau o altă entitate pe care Dumnezeu a creat-o pentru această ocazie specifică.
În scrierile lui Matei nu se specifică acest lucru, astfel s-a dat frâu liber imaginației pentru textele ulterioare pentru a umple golurile. Astfel, în „Revelația Magilor”, steaua este însuși Hristos, care se transformă într-un prunc luminos după ce i-a condus pe magi la Betleem.
Foto: Pexels.com
