Cu toții am trecut măcar o dată prin situația frustrantă de a fi trimiși de la un ghișeu la altul, de la un departament la altul sau de la o persoană la alta, fără a primi un răspuns clar. În limba română, avem o expresie perfectă pentru acest „ping-pong” birocratic sau decizional: „a trimite de la Anna la Caiafa”. Dar cine au fost, de fapt, aceste personaje și de ce numele lor au rămas întipărite în limbajul nostru cotidian după mai bine de două milenii?
Rădăcinile acestei expresii se află în textele Noului Testament, mai exact în relatarea Patimilor lui Iisus Hristos. În noaptea în care a fost arestat în Grădina Ghetsimani, Iisus nu a fost dus direct la judecătorul care avea puterea de a decide execuția (Pilat din Pont), ci a fost plimbat pe la mai mulți conducători religioși ai vremii.
Conform Evangheliei după Ioan, Iisus a fost dus mai întâi la Anna (Anania), care fusese mare arhiereu și era socrul lui Caiafa, cel care deținea funcția de mare arhiereu în acel an. Anna l-a interogat pe Iisus, însă, neavând autoritatea oficială de a da un verdict, l-a trimis „legat la Caiafa”. La rândul său, Caiafa l-a trimis ulterior la Pilat din Pont.
Această plimbare inutilă între două autorități care, în esență, aveau același scop, a devenit simbolul amânării unei decizii prin transferarea responsabilității.
În prezent, expresia și-a pierdut conotația religioasă și este folosită pentru a descrie o situație de tergiversare.
Birocrația: Este cel mai des întâlnit context. Atunci când ai nevoie de o semnătură, dar ești trimis la alt birou, care te trimite înapoi sau la un al treilea, ești purtat „de la Anna la Caiafa”.
Eschivarea: Când cineva nu vrea să-și asume responsabilitatea pentru o problemă și te îndrumă către altcineva, care la rândul lui te pasează mai departe.
Inutilitatea drumului: Expresia subliniază oboseala și pierderea de timp cauzate de o procedură care nu duce la niciun rezultat imediat.
Deși numele ne poate duce cu gândul la un personaj feminin, în contextul biblic, Anna (sau Annas) era un bărbat, un personaj extrem de influent în Iudeea acelei epoci. Confuzia de gen este doar o coincidență lingvistică în limba română, unde numele a fost adaptat sub această formă.
Așadar, data viitoare când ești pus pe drumuri fără rost, vei ști că retrăiești un scenariu vechi de 2.000 de ani. Expresia „de la Anna la Caiafa” rămâne una dintre cele mai plastice moduri de a descrie ineficiența și lipsa de asumare, amintindu-ne că, deși tehnologia s-a schimbat, comportamentul uman în fața responsabilității a rămas, adesea, același.
