De ce rușii folosesc alfabetul chirilic?

Cine a inventat alfabetul chirilic?

Potrivit majorității istoricilor, alfabetul chirilic a fost creat de frații Chiril (827 – 869) și Metodiu (815 – 885). Datele istorice arată că acest alfabet a fost folosit la scrierea textelor redactate în limba slavă veche (paleoslavă), începând din secolul al IX-lea, apoi în medioslavă, precum și în limba română, începând din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea.

Părinții alfabetului chirilic erau originari din Salonic, Grecia, și toată viața lor au propovăduit cuvântul lui Iisus Hristos, în această regiune a lumii. Cei doi au încercat să convertească la creștinism toate popoarele slave și în felul acesta au creat alfabetul slavonesc, supranumit chiliric.

Cu toate acestea, unii istorici consideră că Chiril și Metodiu au creat alt sistem, alfabetul glagolitic, iar cel chirilic ar fi fost inventat abia în secolul al X-lea de către continuatorii misionariatului celor doi. Un lucru este cert, indiferent de cine l-a inventat, alfabetul chirilic a devenit limba de redactare a textelor bisericești, răspândindu-se la toate popoarele slave.

Ce țări folosesc alfabetul chirilic?

Literele rusești au fost inventate de călugării ortodocși pentru cărțile bisericești, iar la baza culturii și civilizației creștine slave nu este doar influența sau împrumutul, ci transplantul, în teritoriile locuite de slavi a scrierilor bisericești bizantine. Limbajul cărții, contextul cultural, terminologia unei gândiri savante au fost create toate, în mod direct, odată cu biblioteca de cărți a sfinților apostoli ai slavilor – Chiril și Metodiu, potrivit intervio.ro.

În prezent, următoarele limbi folosesc alfabetul chirilic:

Limbi slave

Limba rusă, Limba ucraineană, Limba bielorusă, Limba bulgară, Limba sârbă, Limba macedoneană, Limba slavonă, Limba slavă veche, Limba interslavă, Slovio

Limbi romanice

Limba română, acum scrisă cu alfabet latin („moldovenească” în Transnistria)

Limbi turcice

Limba kazahă, Limba bașchiră, Limba kîrgîză, Limba uigură, Limba tătară (în Rusia)

Limbi fino-ugrice

Limba mari (ceremisa), Limba komi, Limba mordvină (erzia și mokșa), Limba udmurtă

Limbi caucaziene

Limba abhază, Limba cecenă, Limba ingușă, Limba avară, Limba adîgă, Limba cabardino-cerchesă

Limbi iraniene

Limba tadjică (varietate de limbă persană sau farsi), Limba osetă

Limbi mongole

Limba mongolă, Limba calmîcă, Limba buriată

Limbi sino-tibetane

Limba dungană

Limbi siberiene

Limba ciukcen (din Ciukotka), potrivit Wikipedia.org.

Așa arată alfabetul chirilic, cu litere de mână jos și litere de tipar sus. Trebuie precizat că unele litere de mână nu se aseamănă cu cele de tipar, după cum se poate observa în exemplele evidențiate mai jos.

Distribuie acest articol:

Mit sau realitate: în Japonia, angajatul care ajunge primul parchează pe locul cel mai îndepărtat de intrare

În ultimii ani, internetul a fost inundat de anecdote care pun în lumină cultura muncii din Japonia – un sistem adesea admirat pentru disciplină, respect și spirit colectiv. Una dintre cele... citește tot

De ce fisticul este un fruct aparte? Știai că există arbori masculi și arbori femele?

Fisticul necesită condiții extreme pentru a înflori: veri foarte fierbinți (peste 38°C) și ierni reci (sub 7°C), fiind unul dintre puținele culturi care prosperă în zone cu variații... citește tot

De ce Viena este considerată „Capitala Spionilor”?

În inima Europei, la poalele Alpilor și pe malurile Dunării, Viena își poartă cu eleganță reputația de oraș imperial, plin de istorie, artă și muzică clasică. Însă, dincolo de... citește tot

а	б	в	г	ґ	д	е	ё	ж	ӂ	з	і	и	й	ј	к	л	м	н	о	п	р	с	т	у	ў	ф	х	ц	ч	ш	щ	ъ	ы	ь	э	ю	я
а	б	в	г	ґ	д	е	ё	ж	ӂ	з	і	и	й	ј	к	л	м	н	о	п	р	с	т	у	ў	ф	х	ц	ч	ш	щ	ъ	ы	ь	э	ю	я

а	б	в	г	ґ	д	е	ё	ж	ӂ	з	і	и	й	ј	к	л	м	н	о	п	р	с	т	у	ў	ф	х	ц	ч	ш	щ	ъ	ы	ь	э	ю	я
а	б	в	г	ґ	д	е	ё	ж	ӂ	з	і	и	й	ј	к	л	м	н	о	п	р	с	т	у	ў	ф	х	ц	ч	ш	щ	ъ	ы	ь	э	ю	я

а	б	в	г	ґ	д	е	ё	ж	ӂ	з	і	и	й	ј	к	л	м	н	о	п	р	с	т	у	ў	ф	х	ц	ч	ш	щ	ъ	ы	ь	э	ю	я
а	б	в	г	ґ	д	е	ё	ж	ӂ	з	і	и	й	ј	к	л	м	н	о	п	р	с	т	у	ў	ф	х	ц	ч	ш	щ	ъ	ы	ь	э	ю	я

а	б	в	г	ґ	д	е	ё	ж	ӂ	з	і	и	й	ј	к	л	м	н	о	п	р	с	т	у	ў	ф	х	ц	ч	ш	щ	ъ	ы	ь	э	ю	я
а	б	в	г	ґ	д	е	ё	ж	ӂ	з	і	и	й	ј	к	л	м	н	о	п	р	с	т	у	ў	ф	х	ц	ч	ш	щ	ъ	ы	ь	э	ю	я