De ce românii folosesc anapoda „sfertul academic”? Cum a apărut și ce înseamnă acestă expresie?

24.04.2018
De ce românii folosesc anapoda „sfertul academic”? Cum a apărut și ce înseamnă acestă expresie?

Multă lume se folosește de „sfertul academic” atunci când întârzie la o întâlnire. Adică, este vorba despre cele 15 minute denumite în limbajul colocvial „sfert academic”. Cum a apărut „sfertul academic” și cum și-a schimbat înțelesul în spațiul mioritic?

Ce este „sfertul academic”?

Apariţia expresiei „sfert academic” se datorează excesului de zel al discipolilor lui Platon (filozof al Greciei Antice), care veneau cu un sfert de oră mai devreme la Academie pentru a se pregăti să-l asculte pe înțelept și a dezbate înainte de începerea cursurilor ideile predate anterior de către discipolul lor. Aceștia ajungeau mai devreme însă cu un scop bine definit.

Românii folosesc expresia „sfertul academic” făcând referire la abaterea de la punctualitate și aduc alăturarea celor două cuvinte (sfert + academic) în discuție când întârzie la o întâlnire, dar nu mai mult de 15 minute. Astfel, „sfertul academic” şi-a schimbat termenii şi sensul faţă de cel originar.

Conform lingviștilor, în țările Occidentale ca Franța, Marea Britanie sau Italia, expresia și-a păstrat sensul platonician până în zilele noastre.

Kant și punctualitatea sa desăvârșită

Se povesteşte că cetăţenii din oraşul lui Immanuel Kant (celebru filozof german) îşi puteau regla ceasurile în funcţie de traseul plimbărilor filosofului prin urbe.

Profesorul nu întârzia nici măcar un sfert de oră la cursuri, iar după ani întregi de predat, nu lipsise decât o oră. Se pare că atunci când a lipsit a avut un motiv întemeiat: se îmbolnăvise.

Cine a stabilit ca acele ceasului să meargă în sensul… acelor de ceasornic?

Pentru cei care nu știu, sensul orar este similar cu rotația Pământului în jurul axei sale. Încă din anul 3.500 î. d. Hr, atunci când vechii egipteni și babilonienii își modelau primele ceasuri de umbră, măsurarea timpului se făcea în sensul acelor de ceasornic.

Întrucât primele ceasuri au fost construite în emisfera nordică, acestea au fost făcute să funcționeze la fel ca și cadranele solare. Astfel, când Soarele se deplasează pe cer (de la est, prin sud, către vest), umbra lăsată se mișcă „în direcția opusă”, adică de la vest, prin nord, la est. De aceea poziția orelor a fost trasată în acest mod pe cadranele solare, iar ceasurile mecanice au numerele așezate în aceeași ordine.

Cele mai noi articole
Top 3 cele mai frumoase și spectaculoase saline din România
Top 3 cele mai frumoase și spectaculoase saline din România
Adevărate palate de sare, țara noastră găzduiește saline ce reprezintă destinații turistice de mare interes datorită potențialului natural pe care acestea îl oferă, dar mai ales pentru... citește tot
Care va fi cel mai înalt pod din România? Unde va fi acesta?
Care va fi cel mai înalt pod din România? Unde va fi acesta?
Desfășurare impresionantă de forțe pe malul Dunării, la Tulcea și Brăila, acolo unde cel mai lung pod din România al treilea din Europa prinde contur pe zi ce trece. Cel mai important proiect... citește tot
De unde vine expresia românească „om cu scaun la cap”?
De unde vine expresia românească „om cu scaun la cap”?
De-a lungul istoriei, românii au inventat numeroase expresii şi locuțiuni care fac referire la inteligența, creierul, mintea sau caracterul omului. Pentru ușurința în exprimare, toate aceste... citește tot