De ce românii folosesc anapoda „sfertul academic”? Cum a apărut și ce înseamnă acestă expresie?

24.04.2018
De ce românii folosesc anapoda „sfertul academic”? Cum a apărut și ce înseamnă acestă expresie?

Multă lume se folosește de „sfertul academic” atunci când întârzie la o întâlnire. Adică, este vorba despre cele 15 minute denumite în limbajul colocvial „sfert academic”. Cum a apărut „sfertul academic” și cum și-a schimbat înțelesul în spațiul mioritic?

Ce este „sfertul academic”?

Apariţia expresiei „sfert academic” se datorează excesului de zel al discipolilor lui Platon (filozof al Greciei Antice), care veneau cu un sfert de oră mai devreme la Academie pentru a se pregăti să-l asculte pe înțelept și a dezbate înainte de începerea cursurilor ideile predate anterior de către discipolul lor. Aceștia ajungeau mai devreme (!) însă cu un scop bine definit.

Românii folosesc expresia „sfertul academic” făcând referire la abaterea de la punctualitate și aduc alăturarea celor două cuvinte (sfert + academic) în discuție când întârzie la o întâlnire, dar nu mai mult de 15 minute. Astfel, „sfertul academic” şi-a schimbat termenii şi sensul faţă de cel originar.

Conform lingviștilor, în țările Occidentale ca Franța, Marea Britanie sau Italia, expresia și-a păstrat sensul platonician până în zilele noastre.

Kant și punctualitatea sa desăvârșită

Se povesteşte că cetăţenii din oraşul lui Immanuel Kant (celebru filozof german) îşi puteau regla ceasurile în funcţie de traseul plimbărilor filosofului prin urbe.

Profesorul nu întârzia nici măcar un sfert de oră la cursuri, iar după ani întregi de predat, nu lipsise decât o oră. Se pare că atunci când a lipsit a avut un motiv întemeiat: se îmbolnăvise.

Cine a stabilit ca acele ceasului să meargă în sensul… acelor de ceasornic?

Pentru cei care nu știu, sensul orar este similar cu rotația Pământului în jurul axei sale. Încă din anul 3.500 î. d. Hr, atunci când vechii egipteni și babilonienii își modelau primele ceasuri de umbră, măsurarea timpului se făcea în sensul acelor de ceasornic.

Întrucât primele ceasuri au fost construite în emisfera nordică, acestea au fost făcute să funcționeze la fel ca și cadranele solare. Astfel, când Soarele se deplasează pe cer (de la est, prin sud, către vest), umbra lăsată se mișcă „în direcția opusă”, adică de la vest, prin nord, la est. De aceea poziția orelor a fost trasată în acest mod pe cadranele solare, iar ceasurile mecanice au numerele așezate în aceeași ordine.

Îți recomandăm:
Ne putem întoarce în timp? Nu. Sau, poate, numai cu ajutorul cuvintelor. Ei bine, cum erau Bucureștiul acum 100 de ani? Cum erau oamenii acum 100 de ani? Ce activități aveau aceștia? Cum era...
Dacă citești acest articol sunt mari șanse să fii român, să te fi născut în România și, evident, să vorbești limba română. Dar de ce țara noastră poartă numele de România? De unde...
Cele mai noi articole
Pe ce țări se mai poate baza Vladimir Putin?
Pe ce țări se mai poate baza Vladimir Putin?
La un an de la declanșarea războiului din Ucraina, toată lumea se întreabă cât va mai dura. Imediat după ce Vladimir Putin a dat startul unui conflict nedorit de nimeni, în afară de el,... citește tot
Care este capitala europeană situată la cea mai mare altitudine? Nu are nici măcar aeroport!
Care este capitala europeană situată la cea mai mare altitudine? Nu are nici măcar aeroport!
În Europa capitalele sunt situate cât mai aproape de nivelul mării. Totuși, există un oraș care face excepție. Capitala europeană situată la cea mai mare altitudine este Andorra la Vella,... citește tot
Porc versus porc. Cum faci diferența dintre carnea de porc tradițională și cea de crescătorie?
Porc versus porc. Cum faci diferența dintre carnea de porc tradițională și cea de crescătorie?
Carnea de porc este cea mai vândută carne, în rândul românilor, indiferent de perioada anului. În timpul sărbătorilor, în special când este Crăciunul, lumea achiziționează foarte multă... citește tot
Recomandări din presa de azi
adplus-dvertising