De ce fetele sărace nu aveau voie să se prindă în horă lângă un băiat înstărit?

19.07.2018
De ce fetele sărace nu aveau voie să se prindă în horă lângă un băiat înstărit?

Sute de ani, viața rurală s-a dus în jurul horei. Astfel, duminica, după prezența la biserică, sătenii se strângeau la horă în sat, locul unde tinerii dansau și se cunoșteau reciproc. Totuși, fetele sărace nu aveau voie sub nicio formă să se prindă în horă lângă un băiat înstărit. De ce?

De ce hora era importantă în mediul rural?

Hora este cel mai vechi dans popular mioritic. Jucătorii se prind de mână formând un cerc mare și închis și dansează laolaltă. Primele menţiuni despre existenţa acestui dans popular a fost făcută de Dimitrie Cantemir în opera intitulată “Descrierea Moldovei”. Trebuie menționat faptul că hora nu este întâlnită și la alte popoare.

“Dragi-mi erau şezătorile, clăcile şi horile şi toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însufleţire”, descria Ion Creangă în opera „Amintiri din copilărie” hora din Humulești, satul său natal.

În tradiţia populară “ieşitul la horă” însemna trecerea în rândul fetelor şi flăcăilor a celor care împlineau o anume vârstă. Hora era locul unde se putea vedea cu adevărat condiţia socială în funcție de vestimentație. Deși era locul unde adolescenții se puteau cunoaște și îndrăgosti, o lege nescrisă spunea că fetele sărace nu aveau voie sub nicio formă să se prindă în horă lângă un băiat dintr-o familie mai avută.

Cum trăiau și cum dormeau țăranii români după anul 1800? Cu ce acopereau ferestrele?

Motivul? Locuitorii mai avuți voiau ce e mai bine pentru copiii lor și în niciun caz cei care aveau pământ nu ar fi acceptat să-și căsătorească urmașii cu niște „sărăntoci”.

După ce se căsătoreau, femeile puteau să joace la horă numai lângă soţ sau lângă o rudă apropiată. Ce se întâmpla cu cele care încălcau regula? Acestea erau bârfite în tot satul și marginalizate.

„Toate fetele s’adună

Cu flăcăii d’impreună,

Joacă, sar de nebunesc

Când în horă se’nvârtesc!”

Hora la romani

Îți recomandăm:
Ne putem întoarce în timp? Nu. Sau, poate, numai cu ajutorul cuvintelor. Ei bine, cum erau Bucureștiul acum 100 de ani? Cum erau oamenii acum 100 de ani? Ce activități aveau aceștia? Cum era...
Dacă citești acest articol sunt mari șanse să fii român, să te fi născut în România și, evident, să vorbești limba română. Dar de ce țara noastră poartă numele de România? De unde...
Cele mai noi articole
Lidl și Kaufland NU sunt concurenți! Supermarketurile au același patron
Lidl și Kaufland NU sunt concurenți! Supermarketurile au același patron
România a devenit o țară democratică după căderea comunismului, în anul 1989. Totodată, economia de piață s-a transformat într-una liberă și și-au făcut apariția tot felul de... citește tot
Ce au căutat românii pe Google, în anul 2022?
Ce au căutat românii pe Google, în anul 2022?
Anul 2022 a fost unul plin de evenimente la nivel global. Drept urmare, românii au căutat informații pe Google despre lucrurile care au marcat omenirea. La începutul anului trecut lumea a fost... citește tot
Trei motive pentru care românii au „măturat pe jos” cu nemții la Mărăști, Mărăștești și Oituz. Nemții credeau că luptă contra francezilor!
Trei motive pentru care românii au „măturat pe jos” cu nemții la Mărăști, Mărăștești și Oituz. Nemții credeau că luptă ...
Unele dintre cele mai de succes victorii românești pe câmpul de luptă au avut loc în timpul Primului Război Mondial. Unele dintre momentele remarcabile rămân bătălile de la Mărăști,... citește tot