Unul dintre cei mai mari artiști pe care i-a dat omenirea a fost, cu siguranță, Michelangelo, cel care a pictat tavanul Capelei Sixtine. Operele lui Michelangelo sunt pline de simboluri, unele explicate, altele nu. V-ați întrebat vreodată de ce degetele lui Dumnezeu și Adam nu se ating în faimoasa operă de artă, a lui Michelangelo, de pe tavanul Capelei Sixtine din Vatican?
Când i s-a cerut să picteze tavanul Capelei Sixtine, Michelangelo avea 30 de ani. Michelangelo a pictat plafonul Capelei Sixtine în patru ani între anii 1508-1512, realizând imaginile dinspre est spre vest, începând de la intrarea în capelă şi încheind deasupra altarului. Picturile acoperă 1.100 de metri pătrați.
Michelangelo nu a fost foarte încântat de sarcina de a picta tavanul Capelei Sixtine. Potrivit istoricilor, Michelangelo se considera un sculptor bun, însă nu un pictor desăvârșit. Cu toate acestea, a acceptat această sarcină fiindcă era o cerere din partea Papei.
Reprezentarea lui Dumnezeu în fresce a fost una dintre primele de acest gen. Tatăl nostru a fost prezentat ca un bărbat, cu părul lung, alb și barbă, o imagine care de-a lungul timpului a devenit destul de comună.
În lucrare, degetul lui Dumnezeu este extins la maxim, dar degetul lui Adam (primul om) este cu ultimele falange contractate. Sensul artei este de a explica că Dumnezeu este întotdeauna acolo, dar decizia este a omului. Dacă omul dorește să-L atingă pe Dumnezeu, va trebui să-și întindă degetul, dar, dacă nu întinde degetul, își poate parcurge întreaga viață fără a-L căuta. Ultima falangă contractată a degetului lui Adam reprezintă, de fapt, liberul arbitru.
Se spune că prin această lucrare Michelangelo și-a demonstrat și cunoștințele despre anatomia umană. În panoul care îi înfățișează pe Tatăl nostru și Adam, îngerii îl înconjoară pe Dumnezeu, iar forma din jurul lor este aceeași ca a creierului uman și se crede că aceasta a fost o demonstrație a faptului că Dumnezeu le dă inteligență oamenilor.
