Miturile sunt povești create pentru a-i învăța pe oameni despre ceva important și semnificativ. Erau adesea folosite pentru a-i învăța pe oameni despre evenimente pe care nu le puteau înțelege întotdeauna, cum ar fi boala și moartea, sau cutremurele și inundațiile. De aceea, grecii se rugau la zei, crezând că Dumnezeii aveau control asupra fiecărei părți a vieții oamenilor.
Religia greacă nu este aceeași cu mitologia greacă, care se preocupă de basmele tradiționale, deși cele două sunt strâns legate între ele. În mod curios, pentru un popor atât de religios, grecii nu aveau niciun cuvânt pentru religia însăși. Termenii cei mai apropiați au fost eusebeia („pietate”) și threskeia („cult”), scrie Britannica.
Grecii credeau în zei și zeițe care aveau control asupra fiecărei părți a vieții oamenilor. În cele mai vechi timpuri, aceștia credeau că trebuie să se roage zeilor pentru ajutor și protecție. În caz contrar, zeii i-ar fi pedepsit dacă erau nemulțumiți de cineva. Au făcut locuri speciale în casele și templele lor, unde se puteau ruga la statuile acestora și să le lase cadouri.
Potrivit scrierilor vechi, existau zei pentru absolut orice. Grecii și-au imaginat că zeii trăiau împreună, ca o familie, în vârful Muntelui Olimp. Acesta era situat în nordul Greciei, este cel mai înalt munte din țară. Se credea că este casa zeilor, deoarece era adesea atât de înnorat și nimeni nu i-a putut vedea vârful.
Zeii nu erau perfecți, ci exact ca oamenii. În miturile grecești zeii se ceartă, se îndrăgostesc, devin geloși unul pe celălalt și greșesc.
Unii dintre cei mai importanți zei greci au fost:
Foto: Depositphotos.com
