Încă din cele mai vechi timpuri, alcoolul a reprezentat o modalitate de relaxare, dar și de evadare dintr-o realitate care poate fi stresantă. Oamenii au încercat mereu să producă băuturi alcoolice din ce în ce mai tari, astfel încât un singur păhărel de lichid să producă o stare de euforie.
Pe piață există mai multe tipuri de băuturi alcoolice, însă cele peste 40 de grade sunt considerate băuturi tari. Ca atare, nu oricine le poate consuma, având un grad de alcoolemie ridicat și putând provoca arsuri stomacale. Barurile și restaurantele servesc aceste băuturi tari în paharele mici, numite „shot-uri”. Dar, de unde vine această tradiție?
Există o legendă care spune că băuturile tari au început să fie consumate în păhărele mici în Vestul Sălbatic din Statele Unite ale Americii. Se spune că în perioada anilor 1800 – 1900 un singur păhărel de whisky costa cât un glonț de 45 de milimetri. Ca atare, cowboy care veneau la bar sau la restaurant și nu aveau destui bani la ei pentru a consuma alcool dădeau la schimb un glonț pentru un păhărel de whisky. Așa a apărut expresia „un shot de whisky”.
Ulterior, obiceiul de a servi whisky în pahare micuțe, denumite „shot-uri”, s-a răspândit peste tot în lume. Ba mai mult, lucrurile au evoluat și toate băuturile tari au început să fie servite în acest fel. Printre băuturile alcoolice care sunt consumate în shot-uri se găsesc absint, whisky, rom, votcă, tequila, Jagermeister și multe altele.
Shot-urile înseamnă servirea de băuturi alcoolice tari în păhărele mici de 20 – 25 de milimetri. Păhărelele pot fi oferite cu un praf de sare pe ele, felii de lămâi, ba chiar și piper, în funcție de băutură alcoolică servită. Lichidul se consumă dintr-o singură înghițitură, iar dacă mai vrei să bei, mai comanzi un shot (nr. lovitură, foc, alice, etc. în limba engleză). Prepararea unui shot nu necesită multă muncă, atâta timp cât respectă gramajul maxime impus. În Statele Unite ale Americii, un shot are maxim 60 de milimetri.
Foto: Pexels.com
