„Centrul Vechi” sau „Centrul istoric” al Bucureștiului reprezintă o zonă cu o importantă încărcătură culturală. Centrul are o suprafață de 0,50 km pătrați și este situat la extremitatea vestică a Sectorului 3. Zona se găsește între Calea Victoriei, Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Carol I, Bulevardul Hristo Botev, Bulevardul Corneliu Coposu, Strada Halelor și Splaiul Independenței.
„Centrul Istoric” al Bucureștiului reprezintă zona centrală a capitalei. Acesta face parte din cartierul „Centrul Civic” și reprezintă o suprafață plină de încărcătură istorică, datorită monumentelor, vestigiilor și clădirilor de patrimoniu.
Zona este plină de turiști din întreaga lume, fiindcă în centrul istoric al Bucureștiului pot fi văzute Curtea Veche, prima Curte Domneasca din capitală, ridicată chiar de către Mircea cel Bătrân, Hanul lui Manuc, bisericile Stavropoleos și Sfântul Anton. Aceasta din urmă este considerată cea mai veche biserică din București, fiind pentru aproape două secole locul de încoronare al domnitorilor Țării Românești. Totodată, aici poate fi văzută statuia Lupoaicei primită în dar, în anul 1906, de la municipalitatea Romei cu ocazia aniversării a 40 de ani de la încoronarea regelui Carol I ca domnitor al României. Cu acea ocazie s-a sărbătorit și împlinirea a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani.
În trecut,”Centrul Vechi” al Bucureștiului a fost locul de întâlnire al negustorilor din întreaga lume. În perioada interbelică, ulițele sale erau străbătute de tot felul de comercianți, de aceea numele străzilor poartă denumirea negustorilor sau meșteșugurilor, din acea vreme, precum Lipscani, Blănari, Gabroveni, Șepcari, Șelari și Covaci.
Strada Lipscani mai era cunoscută în trecut și ca “ulița cea mare”, fiind atestată documentar pentru prima dată în anul 1859. Abia în anul 1947 a primit denumirea oficială de „Lipscani”. Pe această stradă veneau comercianți cu mărfuri aduse de la Lipsca-Leipzig. În ceea ce privește clădirile, acestea au fost ridicate în secolul al XIX-lea în stilul neoclasic și neobaroc.
Trebuie specificat că, la un moment dat, strada Blănari delimita Curtea Domneasca. Aici vindeau negustorii, prin secolul al XVIII-lea, blănuri scumpe.
Gabroveni este o stradă care-și are numele de la negustorii din Gabro (Bulgaria). Pe această uliță se găsește Hanul Gabroveni, ridicat între anii 1804-1818. În prezent, aici se găsește centrul Cultural European arCub.
Strada Șepcari a fost celebră, în perioada interbelică, fiindcă în această zonă se găseau accesorii vestimentare, precum pălăriile, căciulile și, evident, șepcile. În acea perioadă, majoritatea oamenilor avea capul acoperit, iar ceea ce purtai evidenția din ce clasă socială făceai parte.
Pe strada Șelari se adunau comercianții de șei și obiecte de harnașament, în timp ce strada Covaci are numele luat de la vechile bresle ale fierarilor.
Pe strada Covaci, în regimul comunist, se vindeau obiecte interzise și se spune că aici au apărut pentru prima dată micii.
În prezent, în „Centrul Istoric” al Bucureștiului se găsesc peste 100 de locații, care își așteaptă clienții din întreaga lume. Zona este una plină de istorie, unde mereu găsești câte ceva de făcut.
Foto: Wikipedia.org
