Cine ar fi crezut că a existat o perioadă în care reginele, unele dintre cele mai importante persoane dintr-un regat, aduceau pruncii pe lume înconjurate de… spectatori.
Nașterea ar trebui să fie un moment intim care să se desfășoare într-un loc ferit de ochii iscoditori ai străinilor. Totuși, în Evul mediu, din cauza unei eventuale temeri de înlocuire a moştenitorului, doamnele erau obligate să nască cu public.
Din public făceau parte mai ales nobilii vremii și apropiați ai familiei Regale, dar și o suită de moașe și medici. Regina dădea viața unui copil și cei din apropierea ei trebuia să se asigure că nou-născutul nu era înlocuit cu altul care să nu aibă sânge albastru.
Sau, și mai rău, exista riscul că o fată ar putea fi schimbată cu un băiat sau chiar un băiat ar putea fi schimbat dacă acesta se năştea cu handicap cel l-ar fi împiedicat să conducă regatul. Se pare că, de obicei, dormitorul Reginei era una dintre cele mai mari camere din palat tocmai pentru a încăpea cât mai mulți oameni care să fie de față la naștere.
De unde vine denumirea Munților Carpați?
Prima naștere cu public a avut loc în anul 1682 când primul nepot al lui Ludovic al XIV-lea urma să se nască. Ludovic al XIV-lea, Regele Franței, a cerut ca nașterea să aibă loc în palatul său și de atunci obiceiul s-a împământenit.
