Cum au început bucureștenii să mănânce fructe exotice? Fructele se mâncau după ghid: „Sunt moderne și delicioase”

26.02.2024
Cum au început bucureștenii să mănânce fructe exotice? Fructele se mâncau după ghid: „Sunt moderne și delicioase”

Au fost vremuri în care fructele exotice erau o raritate. Importul era dificil, iar românii nu erau obișnuiți cu gusturile… exotice. Un articol publicat în „Realitatea ilustrată (sau lucrurile așa cum le vedem cu ochii)” din noiembrie 1937 îi anunța pe bucureșteni că au sosit grapefruit-uri proaspete în oraș. Ba mai multe, oamenii erau și învățați cum să le consume.

Un material publicat în revista „Realitatea ilustrată (sau lucrurile așa cum le vedem cu ochii)” din luna noiembrie 1937 îi anunța pe bucureșteni că au sosit grapefruit-uri proaspete în oraș de la Jaffa (un port străvechi la Marea Mediterană, unul din cele mai vechi orașe-porturi din lume), din Israel, cu vaporul. Fructul pe nume „grape-fruit” este descris ca fiind: „modern și delicios”.

„Au sosit grape-fruit-uri Jaffa proaspete, fructele de Jaffa sunt cele mai zemoase și întrec toate așteptările. Pline de zeamă răcoritoare, grapefruit-urile stimulează pofta de mâncare, constituind atât un aperitiv neîntrecut cât și un desert delicios. Amatorii acestui fruct gustos și sănătos se vor putea iarăși delecta cu el, iar cei cari vor gusta pentru prima oară grapefruit-ul, vor avea o plăcere necunoscută încă și vor putea îmbogăți lista lor de bucate cu acest fruct modern și delicios.Toate magazinele bune sunt acum aprovizionate cu aceste minunate fructe, din noua recolta. Grapefruit-urile sunt mai gustoase dacă se consumă în felul următor: se taie în două pe lat, miezul se îndepărtează de coajă, tăindu-se în felii cari se presară cu zahăr. Grapefruit-ul se servește cu coajă pentru a-și păstra aromă, câte 1/2 fruct de persoană, fie ca aperitiv, fie ca desert”, Realitatea Ilustrată, noiembrie,1937.

Ba mai mult, pe aceeași pagină, un alt articol specifica felul în care se servește grapefruit-ul, acest fruct atât de rar în Bucureștiul interbelic.

“Trebuie evitat să se curețe grape-fruit-ul de coajă, deoarece el având o aromă specială, alcătuiește un recipient ideal pentru zeama fructului și ușurează mult servitul. Spre a consuma acest fruct așa cum se cuvine, el trebuie preparat cam cu vreo oră înaintea mesei, în modul următor: se taie fructul în lat, în două părți egale. Se îndepărtează felioarele de coajă, nedespărțind una de alta pentru ca să se poată ușor ridica cu lingurița.

Se servește cam o jumătate de fruct fiecărei persoane într-o farfurioară de desert sau într-un pahar cu picior. Se presară mult zahăr pe fruct și se poate stropi cu câteva picături de Maraschino, cari îi dă mult gust. Se poate renunța la liqueur deoarece gustul fructului este răcoritor și stimulează pofta de mâncare. Înainte de a fi servit, fructul trebuie să stea la rece, pentru ca zahărul să pătrundă bine”, Realitatea Ilustrată, 1932.

Fructele exotice au apărut prima dată în România la începutul anilor 1900. „Lâmâile și chitrele (fructe care au aspectul unei lămâi mari, cu miez alb acru-amărui, n.n) se găseau din belșug în Micul Paris, spune Frederic Dame în cartea sa “ Bucureștiul în 1906”, Editura Paralela 45 și citată de b365.ro. Iată lista lui Dame cu principalele alimente care se consumau în București, la începutul secolului al XX-lea.

„Pește proaspăt, pește sărat, sardine la butoi, brânză, legume uscate, cartofi, zahăr, orez, gris, ulei de măsline, măsline, vin, oțet, țuică și bere, pâine dar mai mult mămăligă, carne, păsări. 3 lei costa o rață, 6 lei gâsca și 1.30 un pui. Prețul fructelor: 50 de bani kilul de mere, 60 de bani kilul de gutui, struguri, prune uscate, moșmoane. Chitrele costau 1,40, lămâile 1 leu, rodiile 70 de bani.

Foto: anonimus.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României a fost Războiul de Independență din 1877-1878. De fapt, armata română a participat la Războiul Ruso-Turc din anii... citește tot
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Despre Japonia poți să spui ce vrei, dar nu că este locul unde întârzie trenurile. Pe Internet circulă tot felul de știri legate despre trenurile din Japonia: ba că toate trenurile din țară... citește tot
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
Cine a fost măcar o dată în Israel sau a avut de-a face cu evrei tradiționaliști a putut observa că bărbații poartă pe cap o bucată de material. Aceasta se numește kippah și este un... citește tot