Cum arăta primul examen de BACALAUREAT din istoria României?

09.06.2022
Cum arăta primul examen de BACALAUREAT din istoria României?

Bacalaureatul este unul dintre cele mai grele examene de trecut de către un elev. Și printre cele mai importante. Acesta mai este denumit și „examenul maturității” și se susține la terminarea liceului. Testul ajută la departajarea elevilor care vor să urmeze învățământul superior. Totodată, se poate vedea clar câte cunoștințe au acumulat elevii în timpul celor 4 ani de liceu.

BAC-ul a fost introdus pentru prima dată în Franța, pe data de 17 martie 1801, printr-un decret dat de Napoleon Bonaparte. Astfel, au fost puse bazele învățământului superior în Hexagon.

La noi în țară, Bacalaureatul a fost introdus în anul 1925 de către Constantin Anghelescu (1869-1948). Acesta a fost un politician important în perioada interbelică și un reformator desăvârșit al învățământului românesc. Anghelescu era la acea vreme ministru al Instrucţiunii, corespondentul ministrului Educației din vremurile noastre.

Primul examen de Bacalaureat din România

Primul examen de Bacalaureat dat pe teritoriul României avea două sesiuni, una de vară și una de toamnă. Doar 15 din cei 30 de înscriși la BAC-ul din 1925 au promovat. Mircea Eliade a fost unul dintre elevii care a avut ocazia să dea primul examen de BAC de pe teritoriul țării noastre. Dacă în 1925 doar 30 de elevi susțineau „examenul maturității”, în anul 1939 cifra ajunsese la 7.716 de elevi înscrişi în învăţământul liceal.

Pentru corectitudinea examenului existau comisii numite de minister, fiecare având câte 7 membri. „Materiile fundamentale” erau limba şi literatura română, istoria românilor, geografia României, instrucţia civică și o limbă modernă (la alegere). Acestora li se adăugau alte „două materii speciale”, în funcţie de liceul dorit. La acel moment liceul era foarte dificil de absolvit, Bacalaureatul fiind cu adevărat un examen greu.

Mircea Eliade a povestit cum a fost primul BAC din România

Mircea Eliade a susținut examenul maturității în sesiunea din toamnă, fiindcă rămăsese corigent la o materie și nu a putut susține testul din vară. Potrivit acestuia, emoțiile erau maxime și orice greșeală era aspru taxată de profesori.

Nimeni nu ştie ce se va petrece precis la Bacalaureat. Profesorii şi-au pierdut calmul, băieţii sunt înspăimântaţi. În loc de comisia amabilă, aleasă din profesorii liceului, cu care am copilărit şi care ne cunosc, vom întâlni comisii severe, care ne vor cântări în trei minute, definindu-ne suficienţi sau insuficienţi pentru Universitate, a povestit Mircea Eliade în cartea autobiografică ”Romanul adolescentului miop”.

Visul oricărui elev în acea perioadă era să se vadă cu „patalamaua la mână”, adică să absolveze liceul și să obțină diploma de Bacalaureat. Probele scrise erau primele care erau susținute și fuseseră trecute de toți colegii lui Eliade. Examenele orale erau considerate un chin, fiindcă totul se decidea într-un timp foarte scurt, de câteva minute.

Îmi priveam tovarăşii: tremurau, cu buzele albe, cu gâturile reci, cu tâmplele supte. Eu eram palid şi îmi torturam ochelarii. M-a surpins înciudat că lipsea catedra. Profesorii s-au aşezat pe scaune. Noi, între-o bancă, unul lângă altul. Eram calm, prea calm. Am început cu limba şi literatura română, a mărturisit Mircea Eliade în cartea autobiografică ”Romanul adolescentului miop”.

La finalul probelor, Eliade și-a calculat media pe zidul liceului, fiind convins că va obține un 6. După ce au fost afișate notele, tânărul Eliade a sărit de bucurie, exclamând: ”Am scăpat! Am scăpat!”. Potrivit datelor istorice, Mircea Eliade a fost singurul elev care a obținut diplomă de Bacalaureat, la liceul său, la sesiunea de toamnă din acel an.

Foto: istoriaincomoda.wordpress.com

AZI ÎN ISTORIE
Ziua de 18 august este cea de-a 230-a zi a calendarului gregorian și a 231-a zi în anii bisecți. În această zi s-au consemnat de-a lungul timpului multe evenimente care au marcat istoria lumii...
Cele mai noi articole
De ce ardelenii spun „ioi” și „ora doi” în loc de „ora două”?
De ce ardelenii spun „ioi” și „ora doi” în loc de „ora două”?
Limba română este vorbită diferit în funcție de regiunea țării. Regionalismele îmbogățesc vocabularul românesc, însă de multe ori nu sunt înțelese de toată lumea și trebuie... citește tot
O româncă furată de țigani a ajuns cea mai apreciată dansatoare de pe „bătrânul continent”
O româncă furată de țigani a ajuns cea mai apreciată dansatoare de pe „bătrânul continent”
Înaintea Primului Război Mondial, la marginea Mangaliei trăia familia lui Nae Berechet. Acesta avea o fetiță în vârstă de șase ani, de o frumusețe răpitoare, pe numele ei Maria. La un... citește tot
De ce avem păr la subraț? La ce folosește?
De ce avem păr la subraț? La ce folosește?
Pentru întreaga lume, corpul uman este un mister constant mereu aflat într-o continuă schimbare. Deși nu putem afla totul despre corpurile noastre, oamenii de știință au descoperit la ce... citește tot