Istoria bancnotelor românești nu este atât de îndelungată precum cea a bancnotelor din Occident. Astăzi, România se numără printre puținele țări din lume care dețin bancnote din plastic, țara noastră fiind primul stat din Europa care a pus în circulație bancnote de polimeri în anul 1999. Totuși, care a fost prima bancnotă românească și când a fost aceasta emisă?
În fiecare zi ne trec prin mână zeci, sute sau chiar mii de bancnote, unele mai noi, altele mai vechi. Nu toată lumea știe că cele mai vechi bancnote românești au fost emise în anul 1877.
“Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei și 500 lei, de către Ministerul de Finanțe, pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență”, anunțau autoritățile române.
Bancnotele de cinci și zece lei erau foarte asemănătoare, singura diferență era valoarea de pe bancnote. Figurile reprezentative ale acestor bilete valoroase erau două țărănci îmbrăcate în straie naționale, figuri reprezentative ale României. Pe bancnotele de douăzeci de lei și cincizeci de lei se afla Traian, conducătorul Imperiului Roman în 98 și 117.
Pe acestea stătea scris cu litere de-o șchioapă: „Falsificatorii acestor bilete cum și toți aceia care vor fi contribuit la emiterea unei sume mai mare de bilete decât cele prevedute prin legea de facia, se vor pedepsi conform art.112 și urmăritorii din codicele penal”
În urma participării României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878, statul și-a obținut independența față de Imperiul Otoman.
Câțiva ani mai târziu, pe data de 1 aprilie 1880,a fost înființată Banca Națională a României, care era singura abilitată să emită monede de metal și hârtie.
