Părintele Arsenie Boca este una dintre cele mai discutate fețe bisericești din ultimii ani. Acesta este considerat de către unii din ucenicii săi ca fiind cel mai mare duhovnic român al secolului al XX-lea. Născut în anul 1910, părintele a murit în 1989, după o viață demnă de film. Deși toată lumea cunoaște chipul părintelui, puțini sunt cei care știu cum arată chilia Părintelui Arsenie Boca din Munții Făgăraș. Și mai puțini români sunt cei care au ajuns până acolo.
În anul 1943, pe când avea vârsta de 33 de ani, Părintele Arsenie Boca a început să construiască o chilie, la izvorul Văii Sâmbăta. Erau timpuri grele, țara era în plin război. Chilia a fost săpată într-un făgaș de munte. Totuși, lucrarea nu a fost dusă la bun sfârșit, întrucât Arsenie Boca a constatat că în scobitura din stâncă se infiltra apa în anotimpul ploios. Aceasta nu a fost însă singurul motiv pentru care părintele ar fi renunțat la planul său.
„Părintele Arsenie Boca arenunţat pentru că a constatat că se infiltrează apă. Acesta a renunţat la această lucrare şi din teama de a nu se face o legătură greşită între partizanii care se ascundeau prin aceşti munți şi el. Părintele Arsenie Boca a fixat un loc socotit de retragere, care până la urmă nu a fost de retragere, nici pentru el şi nici pentru altcineva, pentru că e în apropiere o cabană turistică”, avea să povestească ulterior Arhimandritul Teofil Părăian, un cunoscut duhovnic ortodox român.
„Peștera” săpată de Arsenie Boca, împreună cu sătenii, are o înălțime variabilă, între 1,65 și 1,75 m și o lățime de 80 de centimetri. Astăzi, chilia situată la o altitudine de 1.600 de metri este loc de pelerinaj pentru credincioși. În apropierea Chiliei sunt icoane și există și o pietră de marmură care amintește de părintele Arsenie Boca.
Traseul până la Chilie este accesibil și se parcurge în aproximativ 2 ore de la Mănăstirea Sâmbăta. Drumul e comun cu cel spre Cabana ”Valea Sâmbetei” și la un moment dat, turiștii sau pelerinii trebuie să o ia spre versantul vestic.
