Cum a luat naștere Călușul, fabulosul dans oltenesc?

01.02.2022
Cum a luat naștere Călușul, fabulosul dans oltenesc?

Călușul are o istorie bogată, fiind un dans popular tradițional din zona Olteniei. În fiecare an, în luna iunie, călușarii umplu străzile din această regiune a țării cu costumele lor și sunetul specific al muzicii. Totul trebuie realizat conform cerințelor populare bine stabilite.

De-a lungul timpului, în jurul călușarilor au apărut tot felul de legende, însă un lucru este cert, dansul este unul dintre cele mai vechi tradiții populare românești și nimic nu este la întâmplare, în ceea ce privește tehnica și pașii. Totodată, costumul este realizat într-un anumit fel, fiindcă trebuie să îndeplinească anumite cerinţe, fiecare cu însemnătatea ei.

Conform specialiștilor în domeniu, originea acestui dans nu poate fi stabilită cu exactitate. Trebuie precizat că jocul a avut ca inspirație ploaia măruntă, pe care călușarii o invocă prin mișcările lor. Potrivit datelor istorice, călușul nu este specific numai zonei Olteniei şi Munteniei, ci şi în Ardeal, de exemplu.

Pe la Rădeşti (sat în judeţul Olt, n.r.), de unde sunt eu, se credea, pe când eram copil, că, în vremurile trecute, cu mii de ani în urmă, atunci când nu se organizase familia, căluşarii veneau de Rusalii, lăsau gravide – prin atingere cu ciomagul – fetele nemăritate, apoi fugeau în pădure pentru a scăpa de obligaţia de creştere a copiilor. Aceeaşi explicaţie am auzit-o şi prin Maramureşul istoric, Poenile de sub Munte, Petrova, Leordina, Ruscova – localităţi cu mulţi ucrainieni, unde căluşarii veneau ca nişte cai, căluşei, care struneau năravul iepelor, ielelor, relelor, apoi fugeau şi se băgau în vârful Puzdelor, de unde mai ieşeau la celelalte Rusalii, când erau chemaţi de iele, atunci când copii născuţi se măriseră şi trebuiau făcuţi alţii, a afirmat Gheorghe Atanasescu, specialist în istorie și etnografie, potrivit adevarul.ro.

Cine este liderul călușarilor?

Înainte să devină atât de popular și să se joace pe scene din întreaga lume, călușul era dansat în curțile gospodarilor. Călușarii au la costumul tradițional atașat clopoțeii, despre care se spune că alungă spiritele rele. Totodată, portul tradițional este completat cu inele, păftăluţe, cordele, flori și fluturele.

În timpul jocului, dansatorii primesc de la fete și femei bețe și basmale, în felul acesta fiind protejate de boli tot anul. Ba mai mult, se spune că fetele nemăritate își vor găsi bărbatul mai repede, iar cele sterile vor reuși să facă copii.

Potrivit legendei, călușul are legătură cu cultul unui străvechi zeu cabalin ce imita tropăiturile calului. Drept urmare, dansul popular este executat de băieţi sau bărbaţi cu lovituri ale călcâielor, în pământ, sărituri în aer şi strigături.

Se spune că Mutul este adevărata căpetenie a călușarilor. Acesta nu vorbește cu nimeni și poartă pe faţă o mască din piele de capră şi, pe cap, are o căciulă din piele de ied. El merge înaintea călușarilor și delimitează zona în care aceștia vor dansa. De asemenea, pune în mijloc obiectele care vor fi vrăjite (usturoi, pelin, frunze de nuc, un vas cu seminţe sau cu apă etc.) și îi pedepsește pe călușarii care nu dansează bine. Mutul intră și iese din joc după bunul plac, îmbrățișează femeile și fetele, sperie copiii, practic atrage atenția publicului.

Pe de altă parte, vătaful este cel care conduce ceata de călușari. Acesta este respectat și ascultat de dansatori, fiind cel care dirijează jocul şi cel căruia îi revin obiceiurile legate de steag, cioc, vindecarea bolnavilor ”luaţi din căluş”. Vătaful se deosebește de ceilalți călușari fiindcă are căciulă roșie și un băț mai lat, însă este subaltern și credincios Mutului.

Călușul, în prezent

Cea mai veche descriere a călușarilor vine de la Dimitrie Cantemir, în lucrarea „Descrierea Moldovei”, în anul 1716.

…jucătorii se numesc căluceri, se adună o dată pe an şi se îmbracă în straie femeieşti. În cap îşi pun cunună împletită din frunze de pelin şi împodobită cu flori; vorbesc ca femeile şi ca să nu fie recunoscuţi îşi acoperă obrazul cu pânză albă…

În prezent, călușul este jucat pe scene din întreaga lume, fiind apreciat pentru povestea pe care o spune, dar și pentru jocul ritmat plin de veselie. România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25 noiembrie 2005).

Foto: Wikipedia.org

Îți recomandăm:
Biserica Ortodoxă Română este cea mai înaltă instituție religioasă din țară. Statisticile arată că numărul total al credincioșilor depășește 87% din populația țării. Sfânta...
Ziua de 1 decembrie este cea de 335-a zi a calendarului gregorian și a 336-a zi în anii bisecți. Până la sfârșitul anului au mai rămas 30 de zile. Ziua Națională a României sau Ziua Marii...
Cele mai noi articole
Curiozități despre Isaac Newton, omul care a înțeles după ce legi funcționează Universul
Curiozități despre Isaac Newton, omul care a înțeles după ce legi funcționează Universul
Isaac Newton (25 decembrie 1642 / 4 ianuarie 1643 – 20 / 31 martie 1727) a fost persoana care a revoluționat din temelii fizica. Savantul a descoperit gravitația și a fost prima persoană din... citește tot
Care au fost cele mai ciudate procese din istorie?
Care au fost cele mai ciudate procese din istorie?
Majoritatea societăților, într-o formă sau alta, au avut sisteme concepute pentru a rezolva disputele și pentru a susține statul de drept. Tensiunile și dramele din sălile de judecată au... citește tot
Ce trebuie să faci dimineața pentru a avea o viață sănătoasă?
Ce trebuie să faci dimineața pentru a avea o viață sănătoasă?
Dimineața este acea parte a zilei în care organismul parcă se mișcă ceva mai încet decât în mod normal. Durează un pic de timp până când corpul își intră în ritmul său normal, iar... citește tot