De-a lungul timpului, țările din spațiul carpato-danubiano-pontic au fost într-un continuu proces de dezvoltare. Astfel, au fost înființate noi centre urbane și comune, care să satisfacă nevoile populației dintr-o anumită perioadă. Cu toate acestea, unele așezări au dispărut definitiv, oamenii orientându-se către alte localități mai importante. Așa este și cazul orașului Târgşor.
În Evul Mediu, orașul Târgșor era un important centru urban, care, de-a lungul timpului, a fost reședința mai multor domnitori români. Zona a început să se dezvolte în anul 1413, când Mircea cel Bătrân a acordat anumite privilegii negustorilor din regiune.
Orașul era foarte bine am plasat strategic, fiind înconjurat de apele râului Leaota. Astfel, a fost construită o cetate cu ziduri puternice, care, ulterior, a devenit adăpost pentru domnitorii, negustorii și boierii vremii. Anii treceau, iar zona a devenit tot mai importantă, astfel că voievozii au construit o curte domnească, după ce Târgşor a căpătat o importanţă deosebită prin plasarea pe drumul care lega reşedinţa principală a Ţării Româneşti de oraşele Gherghiţa, Buzău şi Brăila, dar şi de Braşov şi Europa Apuseană.
Trebuie specificat că, pentru o perioadă, domnitorul Vladislav al II-lea a locuit la Târgșor, în anul 1447, ridicând o biserică. Același lucru l-a făcut, ulterior, și Vlad Țepeș. Potrivit istoricilor, cea mai înfloritoare perioadă a localității se leagă de voievodul Neagoe Basarab (1512-1521), care ridică o biserică ale cărei ruine încă se mai vedeau pe la jumătatea secolului al XX-lea. Construcția, rămasă nepictată, va fi cunoscută mai târziu ca Biserica Albă.
Orașul Târgșor a început să decadă în secolul al XVII-lea, odată cu ridicarea Ploieştilor. Oamenii au început să se reorienteze către un centru urban mai mare, care oferea mai multe posibilități. Astfel, în prezent, din marele oraș Târgșor a rămas o comună numită Târgşoru Vechi.
Arheologii au descoperit un castru roman în apropierea bisericii Mănăstirii Turnu, o veche biserică domnească transformată de Antonie Vodă în Mănăstirea Târgşor. Totodată, au fost observate construcţii, morminte şi obiecte, care au făcut ca în 1956 să fie deschisă o rezervaţia arheologică în vechiul oraş dispărut și să fie numită „mica Troie subcarpatică“.
Foto: commons.wikimedia.org și Wikipedia.org
Foto: Irinel Cirlanaru
