O întrebare frecventă atunci când vine vorba de planificarea succesiunii sau de înțelegerea drepturilor legale este: ce se întâmplă cu bunurile unei persoane dacă aceasta nu are copii?
În România, Codul Civil reglementează foarte clar ordinea în care rudele vin la moștenire. Dacă lipsesc descendenții direcți (copiii, nepoții de fii etc.), moștenirea nu se „pierde” și nu trece automat la stat, ci se redistribuie către celelalte clase de moștenitori legali, în funcție de proximitatea gradului de rudenie.
Dacă persoana decedată era căsătorită, soțul supraviețuitor are întotdeauna dreptul la o cotă-parte din moștenire, dar nu moștenește totul singur dacă există alte rude apropiate (părinți, frați). Cota soțului variază în funcție de clasa de rude cu care vine în concurs:
Împreună cu părinții și frații (ascendenții privilegiați și colaterarii privilegiați): Soțul primește 1/3 din avere.
Împreună doar cu părinții SAU doar cu frații: Soțul primește 1/2 din avere.
Împreună cu bunicii sau unchii/mătușile (ascendenții ordinari sau colaterarii ordinari): Soțul primește 3/4 din avere.
Dacă nu există nicio altă rudă legală: Soțul supraviețuitor moștenește întreaga avere (100%).
Dacă nu există copii (Clasa I), legea cheamă la moștenire următoarele clase, în ordine:
Este cea mai comună situație. Dacă nu ai copii, averea (sau restul ei, după ce se scade cota soțului) se împarte între:
Părinți (ascendenții privilegiați): Mama și tatăl defunctului.
Frați și surori (colaterarii privilegiați): Precum și descendenții acestora (nepoții de frate/soră), dacă frații au decedat anterior.
Exemplu: Dacă o persoană necăsătorită moare și nu are copii, dar trăiesc părinții și doi frați, averea se împarte în mod egal: 50% părinților (25% fiecare) și 50% fraților (25% fiecare).
Dacă nu mai trăiesc nici părinții, nici frații sau nepoții de frați, moștenirea trece la bunici (materni și paterni) sau străbunici.
Dacă nicio rudă din clasele de mai sus nu este în viață, moștenirea este împărțită între unchi, mătuși și veri primari (până la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv).
| Situație familială | Cine moștenește și în ce cotă? |
| Căsătorit, trăiesc părinții și frații | Soțul = 1/3; Părinții + Frații împart restul de 2/3 |
| Căsătorit, trăiesc doar părinții | Soțul = 1/2; Părinții împart restul de 1/2 |
| Necăsătorit, trăiesc părinții și frații | Părinții și frații împart totul (50% linia părinților, 50% linia fraților) |
| Căsătorit, fără nicio altă rudă până la gradul IV | Soțul moștenește 100% |
| Necăsătorit, fără nicio rudă până la gradul IV | Moștenirea devine vacantă și revine Statului Român |
Dacă regulile de mai sus nu corespund dorințelor tale (de exemplu, dorești ca întreaga avere să revină soțului, unui prieten, unei asociații sau unui singur frate), singura modalitate de a schimba acest lucru este redactarea unui testament.
Totuși, trebuie să ții cont de Rezerva Succesorală. Legea protejează anumiți moștenitori (numiți moștenitori rezervatari), care nu pot fi dezmoșteniți complet prin testament. În lipsa copiilor, aceștia sunt:
Soțul supraviețuitor
Părinții (dacă sunt în viață)
Frații, unchii sau verii nu sunt moștenitori rezervatari. Asta înseamnă că, prin testament, poți lăsa întreaga avere soțului sau unei terțe persoane, eliminând frații de la moștenire, dar nu îi poți priva complet pe părinți de cota lor de rezervă (care este jumătate din cota lor legală).
Așadar, dacă nu ai copii, averea ta nu dispare, ci urmează o linie genealogică precisă stabilită de Codul Civil, unde soțul, părinții și frații au prioritate. Dacă vrei ca bunurile tale să ajungă la o anumită persoană sau instituție, cel mai sigur pas este consultarea unui notar public pentru redactarea unui testament.
