Cine a spus: „Ai, n-ai mingea, tragi la poartă!”?

Lumea fotbalului este o sursă nesecată de perle. Atât fotbaliștii cât și cei care sunt în preajma fenomenului (antrenori, conducători sau arbitri) au rămas în istoria colectivă prin perlele pe care le-au spus într-un anumit context. Totuși, expresia „Ai, n-ai mingea, tragi la poartă!” este una dintre cele mai cunoscute și îi este atribuită unui personaj nu foarte cunoscut.

Expresia a apărut în urmă cu ani buni în peisajul public. Autorul? Un anume Victor Roșca, poreclit Vicky, antrenor la Petrolul Ploiești în sezonul 2000 – 2001. Se spune că înaintea unui meci contra celor de la Rapid, tehnicianul s-a enervat din cauza unui ziarist mult prea curios.

„Spera să spun sau măcar să sugerez echipa. Probabil că era pe firul scurt direct cu „Puriul” (n.r. Rednic, antrenor la Rapid în acel sezon). M-a exasperat și atunci i-am spus și eu, ironic „Ai, n-ai mingea, tragi la poartă!”. De fapt, am spus că voi juca „pase scurte si pe sus, ai, n-ai mingea, tragi la poartă!”, avea să povestească ulterior Victor Roșca pentru publicația Libertatea.

Articole recomandate

Care a fost cel mai mare scor la fotbal?

Există un teren de fotbal construit pe ambele emisfere ale Terrei?

Victor Roșca a fost portar și a jucat la echipe precum Rapid București și Chimia Râmnicu Vâlcea, adunând 126 de prezențe și un gol în prima ligă românească. Acesta a fost mult mai titrat ca antrenor și a pregătit echipe precum Politehnica Timișoara, UTA Arad sau Oțelul Galați.

Perle din fotbalul românesc:

• „M-am certat şi cu Mitică Dragomir, dar fără jigniri. El m-a făcut oligofren, eu l-am făcut zdreanţă, dar nu ne-am insultat” (Gigi Becali)
• „Omul este o persoană umană” (Gică Hagi)
• „Suporterii noştri sunt 80 la suta din Bucureşti şi 40 la sută din provincie” (Ionel Dănciulescu)
• „Sunt pesimist, cred că putem învinge Olanda” (Nicolae Mitea)
• „Este un meci de care pe care, dar nu este decisiv” (Marius Măldărășanu)
• ”Canicula a mai făcut două victime? Sper ca poliția să-și facă datoria și s-o prindă!” (Claudiu Răducanu)