Mesajul plin de patriotism și de libertate a făcut ca, începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” să fie un cântec foarte drag românilor. Acesta a fost menit să le fie alături în cele mai grele momente din istorie, cum ar fi Războiul de independență (1877 – 1878), Primul și Al Doilea Război Mondial. După lovitura de stat de la 23 august 1944, acest imn a fost cântat de toți românii și emis pe toate stațiile radio.
În timpul Revoluției din 1989, imnul a fost cântat pe străzi de mulțimea de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, înlocuind vechiul imn „Trei culori”. Începând cu anul 1998, pe 29 iulie se sărbătorește Ziua Imnului Național, potrivit historia.ro.
Republica Moldova a avut același imn timp de câțiva ani, iar în anul 1994 a fost înlocuit cu „Limba noastră”.
Imnul actual al României a fost compus la Revoluţia de la 1848. Poetul Andrei Mureşanu (1816-1863) se afla la Braşov și era profesor la Colegiul Latino-German din localitate. De asemnea acesta era redactor la suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” al periodicului românesc „Gazeta Transilvaniei”.
Începând cu anul 1990, „Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul oficial al României. Acesta este format din strofele 1, 2, 4 și 11 din poemul „Un răsunet”, creația lui Andrei Mureșan. Poezia a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al „Foii pentru minte, inimă şi literatură”.
Cu toate acestea, în jurul autorului de drept al imnului s-a născut o întreagă controversă. O ipoteză referitoare la autorul imnului îl recunoaște pe Andrei Mureşanu, părintele versurilor, ca fiind şi autorul melodiei.
Pe de altă parte, Gheorghe Ucenescu, elev și colaborator al lui Anton Pann a fost rugat de Mureșanu să cânte câteva melodii printre care și „Din sânul Maicii mele” pentru a găsi o idee de imn. La vremea respectivă, Ucenescu, care avea doar 14 ani și studia muzica bisericească, s-a considerat „autorul moral” al melodiei. Cu toate acestea, Anton Pann a cules muzica și este considerat oficial autor al muzicii imnului.
Primele preocupări pentru un imn național au apărut în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Primul imn a fost al compozitorului și violonistului Eduard Hubsch cu melodia “Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”. Melodia nu a avut versuri până când Vasile Alecsandri a scris „Trăiască Regele”, cântat între anii 1866-1948.
Imediat după abdicarea regelui, imnul a fost schimbat cu „Zdrobite cătuşe”, în perioada 1948-1953, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor. Prietenia dintre Uniunea Sovietică şi statul român a fost încununată de imnul „Te slăvim Românie” între anii 1953 și 1977.
La data de 28 martie 1974 a fost ales ca președinte Nicolae Ceaușescu și a ordonat melodia patriotică să fie “Pe-al nostru steag e scris unire”, melodie compusă de Ciprian Porumbescu în anul 1880. Deoarece melodia era deja aleasă ca imn în Albania, Nicolae Ceaușescu a impus ca noul imn să fie „Trei culori”, cântecul lui Ciprian Porumbescu. Acesta a fost Imnul Național al Republicii Socialiste România în perioada 1977-1989.
