Vârful Omu are o altitudine de 2.514 metri și este al șaselea vârf din România ca înălțime. Situat în munții Bucegi, vârful a reprezentat, de-a lungul timpului, un obiectiv pentru pasionații de drumeții montane. Unii au reușit să escaladeze muntele, în schimb alții au renunțat după ce condițiile au devenit tot mai dure. Prima femeie care a reușit să ajungă pe Vârful Omul are o poveste interesantă și se numește Bucura Dumbravă.
Bucura Dumbravă, pe numele său Francisca Josepha Seculici, s-a născut în data de 28 decembrie 1868, la Bratislava, în Slovacia, în Imperiul Austro-Ungar. Aceasta a avut o afinitate pentru literatură și în special pentru proză, făcând carieră în acest domeniu. Marea sa pasiune în viață a fost să călătorească, la pas, pe munte. În felul acesta, Bucura Dumbravă a ajuns să fie prima femeie din istorie care a cucerit Vârful Omu. Temerara slovacă reușea această performanță în anul 1901. După pseudonimul ei a fost denumit, de altfel, vârful Ocolit (vârful Bucura Dumbravă) din Munții Bucegi.
Trebuie precizat că, aceasta a fost și cea care a înființat prima asociație de turism din România. Pasionată de drumețiile în natură, Fany Seculici a început să folosească pseudonimul de Bucura Dumbravă, nume pe care l-a luat de la iezerul Bucura și dumbrava de la poalele Acele Morarului.
Bucura Dumbravă a ajuns în România la vârsta de 5 ani, tatăl ei fiind un om de încredere al regelui Carol I. Fata a avut parte de o educație aleasă și a prezentat calități literare încă din copilărie. Tânăra vorbea fluent germană, franceză, engleză și română, iar la maturitate a ajutat oamenii sărmani prin tot felul de acțiuni caritabile, înființând chiar și o asociație împreună cu Vintilă Brătianu, pe nume Chindia, al cărui scop a fost de a păstra tradițiile și obiceiurile populare românești.
Pe când avea 14 ani, Fany i-a citit câteva poezii reginei Elisabeta a României, fiind încurajată de către aceasta să continue pe acest drum al literaturii. Între cele două s-a legat o prietenie, iar cea care avea să devină Bucura Dumbravă îi povestea alteței regale drumețiile sale montane. De altfel, în anul 1920, aceasta a scris „Cartea munţilor”, o relatare a călătoriilor sale pe munții României.
Cartea munților e cea mai frumoasă floare sădită în grădina literaturii românești, pe care Bucura a adus-o din drumuri de treizeci de ani. Cu ea, scriitoarea ne însoțește de acum neîntrerupt și va mai însoți multe rânduri de oameni, după noi, atât în cățărările pe piatră, cât și în citirile din ceasurile de odihnă, a descris opera literară Emanoil Bucuța, potrivit Wikipedia.org.
Bucura Dumbravă a scris și romane istorice, fiind curioasă de moștenirea culturală de pe aceste meleaguri. Printre cele mai importante lucrări în acest sens se numără trilogia “Spărgătorul de valuri”, “Haiducul”, care este o carte despre Iancu Jianu și multe altele.
În anul 1925, Bucura Dumbravă a călătorit în India pentru a participa la o conferință. Drumul cu trenul a fost unul lung, iar femeia a contactat o boală care s-a dovedit a îi fi fatală. Aceasta a murit în data de 26 ianuarie 1926, la vârsta de doar 57 de ani, într-un spital din Egipt.
Foto: Wikipedia.org
