Viața intimă a Reginei Maria a fost ani de-a rândul un subiect de interes pentru „lumea bună” a Bucureștilor. Aceasta nu a avut o aventură, ci mai multe, dar se spune că dintre toți amanții ei cel mai mult l-a iubit pe un anumit Joe Boyle, canadian la origini.
Născut în Toronto în 1867 și crescut în Woodstock, Ontario, Joe Boyle a fost un tânăr extraordinar de agitat. La vârsta de 17 ani, a plecat la New York cu tatăl său și s-au urcat pe o navă, petrecând trei ani pe mare.
La întoarcere a început o afacere de transport de marfă, s-a căsătorit și a lăsat totul pentru a merge la drum promovând un boxer australian, Frank Slavin.
Cei doi bărbați și-au făcut drum spre Juneau, Alaska, și au fost printre primii care au călătorit pe ruta White Pass către Klondike. Boyle a revendicat o întindere uriașă a râului Klondike și a făcut avere nu numai în aur, ci și prin tăierea lemnului și generarea de energie electrică, o adevărată invenție a vremii.
Când a izbucnit războiul în 1914, Boyle a intrat în acțiune. A ridicat și a echipat o companie de mitraliere pe cheltuiala lui. Prea bătrân pentru serviciul activ, el a fost numit să conducă o misiune privată în guvernul provizoriu Kerensky al Rusiei.
La mijlocul anului 1917, transportul rusesc era în haos, iar întreaga țară se îndrepta spre revoluție. Boyle și-a atribuit comanda sistemului de transport de pe frontul de sud-vest, preluând cu îndrăzneală controlul trupelor aflate într-o situație disperată la Ternopil, acțiune pentru care a fost decorat pe teren de comandantul rus.
Una dintre cele mai uimitoare fapte ale lui Boyle a avut loc la scurt timp după preluarea de către bolșevici în noiembrie 1917. Aproximativ 10.000 de vagoane de cale ferată, aprovizionate cu provizii pentru front, au fost îmbuteliate în stațiile de triaj din Moscova. În maniera sa directă obișnuită, Boyle a pus trenuri întregi deasupra terasamentelor și a pus trenurile în mișcare în trei zile, permițând rușilor să mențină aproximativ 300.000 de soldați pe teren.
Bolșevicii l-au pus pe Boyle responsabil să livreze alimente și îmbrăcăminte aliatului lor, România, dar relația dintre cele două țări s-a deteriorat rapid. Românii erau nerăbdători să-și scoată arhivele, banii de hârtie, aurul și bijuteriile coroanei din Moscova, unde fuseseră puse în siguranță.
Boyle și-a folosit influența pe lângă bolșevici pentru a comanda două vagoane de cale ferată, a le încărca cu comoara și a pornit în călătoria de 2500 de kilometri către România. Traseul se întindea direct prin câmpurile de luptă ale războiului civil. La Vapnyarka, o așezare de tip urban din raionul Tomașpil, regiunea Vinnița, Ucraina, comandantul stației a refuzat permisiunea de a continua.
Pe 2 martie 1918, Boyle a cunoscut-o pe Regina Maria a României. Întâlnirea a fost scurtă, dar le-a schimbat viața amândurora. Maria era nepoata reginei Victoria a Angliei, frumoasă și cu o dispoziție romantică.
„Un tip de om foarte curios, fascinant, care nu se teme de nimic” (Regina Maria)
Ea l-a descris în jurnalul său pe Boyle „un tip de om foarte curios, fascinant, care nu se teme de nimic”, scrie The Canadian Encyclopedia. Din încredere au crescut prietenia, admirația și dragostea. Jurnalul Reginei este plin de descrieri ale lui Boyle, aspectul robust, ochii albaștri adânci și zâmbetul liniştitor.
La rândul său, Boyle s-a îndrăgostit. Ei au fost văzuți călărind prin Herăstrău sau purtând diverse conversații la Cotroceni. Reacțiile celor din jur nu au fost tocmai pozitive, mai ales că Boyle se implica în diferite afaceri dubioase. El și-a cheltuit averea și a încercat să se folosească de relația cu Regina Maria pentru a se redresa. Întreaga țară nu a agreat relația dintre cei doi, motiv pentru care autoritățile de la București au cerut să fie deportat în Canada, lucru care s-a și intâmplat.
În iunie 1920, Regina îi cere canadianului să plece din România. Acesta a mai stat 4 luni până când s-a îmbarcat către Crimeea. Aici l-a sprijinit pe Wranghel în bătălia împotriva bolșevicilor.
Boyle s-a întors la București în luna decembrie, însă de Crăciun a mers la Paris unde a fost angajat de Royal Dutch Shell pentru Caucaz. În aprilie anul următor a primit o invitație din partea Reginei Maria la Castelul Bran, însă în iunie relația lor s-a terminat definitiv. Joe Boyle s-a îmbolnăvit și a murit la 13 aprilie 1922. Avea 55 de ani. Regina Maria a fost devastată la aflarea veștii. Joe Boyle a fost înhumat la Hampton Hill, Anglia. Troița și urna au fost trimise de Regina Maria.
Am de gând să mă asigur că vor fi mereu flori pe mormântul lui, flori portocalii – culoare pe care l-am învăţat s-o iubească şi pe care o asocia cu mine. (Regina Maria)
Foto: Wikipedia
