Palatul Cotroceni are o istorie bogată, fiind de-a lungul timpului reședință pentru mai mulți domnitori români, precum și pentru familia regală a României. După căderea comunismului, în această locație stă președintele țării, pe toată durata mandatului.
Istoria Palatului Cotroceni începe în anul 1679, când domnitorul Șerban Cantacuzino decide să construiască pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Zona prinde viață în același an, iar pe lângă lăcașul de cult mai sunt ridicate și case egumenesti şi chiliile călugărilor. În partea de nord au fost construite și case domnești.
În timpul domniilor lui Barbu Dimitrie Știrbei (1849-1853 şi 1854-1856), locația a suferit numeroase modificări. În anul 1862, în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, moșia Cotroceni este refăcută din nou, pentru a putea deveni reședință pentru domnitorii români.
Cu toate acestea, Palatul Cotroceni poate fi denumit astfel începând cu 1866, când pe tronul țării ajunge domnitorul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. Dreptul urmare, moșia intră într-un amplu proces de modernizare, după ce este declarată reședința de vară. Abia după anul 1888 locația începe să arate ca un adevărat palat, fiind destinată moştenitorilor Coroanei, Principele Ferdinand şi Principesa Maria.
Începând cu 1893, casele domnești sunt demolate. Odată cu anul 1900 Palatul Cotroceni începe să prindă contur cu adevărat. Arhitectul Casei Regale, francezul Paul Gottereau, a construit fiecare cameră într-un stil propriu, cum ar fi cel „ecletic“, „Art Nouveau“, „neobaroc“ sau „neorenaştere“.
Guvernul român a dat suma de 1.700.000 de lei în vederea dărâmării caselor domnești și ridicării noului palat princiar și apoi regal. Deci, Palatul Cotroceni este un palat al statului, la fel ca și Palatul Regal din Calea Victoriei. Sunt două palate ale statului, spre deosebire de celelalte palate, Peleșul în special și Pelișorul, mai târziu, care erau ridicate cu banii din caseta privată a Regelui Carol I, a declarat istoricul Ștefania Dinu, pentru Mediafax.ro.
În anii care au urmat, construcția a mai suferit modificări la intervenția Principesei Maria, astfel fiind amenajate după propriul gust Salonul de aur, Salonul verde, Dormitorul argintiu, Salonul norvegian şi cele de pictură şi pirogravură.
Clădirea a fost puternic afectată de cutremurul din anul 1977, urmând după aceea un amplu proces de restructurare. Biserica a fost demolată în 1984 din ordinul lui Nicolae Ceaușescu și reconstruită în perioada 2003 – 2009, fiind redată cultului și inclusă în circuitul de vizitare. În 1991 a fost realizat Muzeul Naţional Cotroceni, aflat în subordinea Ministerului Culturii.
Unele dintre cele mai importante decizii din istoria României au fost luate la Palatul Cotroceni, cum a fost cea din august 1916, când a avut loc Consiliul de Coroană și s-a decis intrarea României în Primul Război Mondial. În prezent, Palatul Cotroceni este reședința președintelui României pe durata mandatului.
Foto: presidency.ro
