Ce vârfuri de peste 2500 de metri sunt în România?

01.11.2021
Ce vârfuri de peste 2500 de metri sunt în România?

Alături de Alpi, Munții Pirinei sau Munții Scandinaviei, Munții Carpați reprezintă un important lanț muntos european. Șapte state europene împart munții Carpați, iar cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovský, 2.655 m și se găsește în Slovacia. În țara noastră, vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș are 2.544 m. Care sunt celelalte vârfuri de pe teritoriul României ce depășesc 2500 de metri?

13 vârfuri de peste 2.500 de metri sunt în România

Prima atestare documentară a munților Făgăraș, locul unde se găsește Vârful Moldoveanu, este o hartă, „Chorografia Hungariae”, a lui Lazarius, tipărită în anul 1528. Vârful Moldoveanu este cel mai înalt punct din România cu altitudinea de 2.544 m. Totuși, există și alte 12 vârfuri (8 din 13 sunt situate în Munții Făgăraș) cu înălțimea de peste 2500 de metri astfel:

2.544 m – Vârful Moldoveanu, Munții Făgăraș, cel mai înalt vârf din România
2.535 m – Vârful Negoiu, Munții Făgăraș
2.527 m – Vârful Viștea Mare, Munții Făgăraș
2.519 m – Vârful Parângul Mare, Munții Parâng
2.517 m – Vârful Lespezi, Munții Făgăraș
2.514 m – Vârful Omu, Munții Bucegi
2.509 m – Vârful Peleaga, Munții Retezat
2.508 m – Vârful Păpușa, Munții Retezat
2.507 m – Vârful Vânătarea lui Buteanu, Munții Făgăraș
2.506 m – Vârful Hârtopul Darei, Munții Făgăraș
2.505 m – Vârful Cornul Călțunului, Munții Făgăraș
2.503 m – Vârful Bucura, Munții Bucegi
2.500 m – Vârful Dara, Munții Făgăraș

De ce Vârful Moldoveanu nu se vede din orice poziție?

Din cauza piscurilor montane din jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, vârful Moldoveanu este vizibil doar de pe creasta Făgărașului sau din aer, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanțului făgărășan, care sunt vizibile și din Depresiunea Făgărașului.

De unde vine denumirea Munților Carpați?

Din punct de vedere etimologic, numele de „Carpați” vine de la un cuvânt proto-indo-european *sker-/*ker care înseamnă „piatră”. Acesta ar putea fi înrudit cu substantivul albanez „karpë” care s-ar traduce prin „stâncă”.

Mai există o variantă potrivit căreia cuvântul vine de la proto-indo-europeanul (strămoșul ipotetic al tuturor limbilor indo-europene) *kwerp care înseamnă „a întoarce, a îndoi” sau de la grecescul karpos care înseamnă „încheietură” făcând referire la forma lanțului muntos carpatic.

Foto: exploretransfagarasan.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
De ce, pe vremea lui Ceaușescu, era o mândrie să fii din… București?
De ce, pe vremea lui Ceaușescu, era o mândrie să fii din… București?
În memoria colectivă a perioadei comuniste, fraza „sunt din București” purta o greutate aparte. Într-o Românie în care libertatea de mișcare era strict controlată, iar resursele erau... citește tot
Ce s-ar întâmpla dacă un cutremur cu magnitudinea de 10 grade pe scara Richter ar lovi Pământul?
Ce s-ar întâmpla dacă un cutremur cu magnitudinea de 10 grade pe scara Richter ar lovi Pământul?
Cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată de la începutul măsurătorilor seismice moderne a fost cel din Valdivia (Chile), din 22 mai 1960, care a atins o magnitudine de 9,5 pe scara... citește tot
Cum funcționează dependența? Mecanismele psihologice din spatele adicției
Cum funcționează dependența? Mecanismele psihologice din spatele adicției
De ce continuă cineva să facă un lucru despre care știe că îi face rău? Este una dintre întrebările care fac dependența atât de greu de înțeles din exterior. Dacă o persoană vede... citește tot