Ce vârfuri de peste 2500 de metri sunt în România?

01.11.2021
Ce vârfuri de peste 2500 de metri sunt în România?

Alături de Alpi, Munții Pirinei sau Munții Scandinaviei, Munții Carpați reprezintă un important lanț muntos european. Șapte state europene împart munții Carpați, iar cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovský, 2.655 m și se găsește în Slovacia. În țara noastră, vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș are 2.544 m. Care sunt celelalte vârfuri de pe teritoriul României ce depășesc 2500 de metri?

13 vârfuri de peste 2.500 de metri sunt în România

Prima atestare documentară a munților Făgăraș, locul unde se găsește Vârful Moldoveanu, este o hartă, „Chorografia Hungariae”, a lui Lazarius, tipărită în anul 1528. Vârful Moldoveanu este cel mai înalt punct din România cu altitudinea de 2.544 m. Totuși, există și alte 12 vârfuri (8 din 13 sunt situate în Munții Făgăraș) cu înălțimea de peste 2500 de metri astfel:

2.544 m – Vârful Moldoveanu, Munții Făgăraș, cel mai înalt vârf din România
2.535 m – Vârful Negoiu, Munții Făgăraș
2.527 m – Vârful Viștea Mare, Munții Făgăraș
2.519 m – Vârful Parângul Mare, Munții Parâng
2.517 m – Vârful Lespezi, Munții Făgăraș
2.514 m – Vârful Omu, Munții Bucegi
2.509 m – Vârful Peleaga, Munții Retezat
2.508 m – Vârful Păpușa, Munții Retezat
2.507 m – Vârful Vânătarea lui Buteanu, Munții Făgăraș
2.506 m – Vârful Hârtopul Darei, Munții Făgăraș
2.505 m – Vârful Cornul Călțunului, Munții Făgăraș
2.503 m – Vârful Bucura, Munții Bucegi
2.500 m – Vârful Dara, Munții Făgăraș

De ce Vârful Moldoveanu nu se vede din orice poziție?

Din cauza piscurilor montane din jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, vârful Moldoveanu este vizibil doar de pe creasta Făgărașului sau din aer, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanțului făgărășan, care sunt vizibile și din Depresiunea Făgărașului.

De unde vine denumirea Munților Carpați?

Din punct de vedere etimologic, numele de „Carpați” vine de la un cuvânt proto-indo-european *sker-/*ker care înseamnă „piatră”. Acesta ar putea fi înrudit cu substantivul albanez „karpë” care s-ar traduce prin „stâncă”.

Mai există o variantă potrivit căreia cuvântul vine de la proto-indo-europeanul (strămoșul ipotetic al tuturor limbilor indo-europene) *kwerp care înseamnă „a întoarce, a îndoi” sau de la grecescul karpos care înseamnă „încheietură” făcând referire la forma lanțului muntos carpatic.

Foto: exploretransfagarasan.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României a fost Războiul de Independență din 1877-1878. De fapt, armata română a participat la Războiul Ruso-Turc din anii... citește tot
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Despre Japonia poți să spui ce vrei, dar nu că este locul unde întârzie trenurile. Pe Internet circulă tot felul de știri legate despre trenurile din Japonia: ba că toate trenurile din țară... citește tot
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
Cine a fost măcar o dată în Israel sau a avut de-a face cu evrei tradiționaliști a putut observa că bărbații poartă pe cap o bucată de material. Aceasta se numește kippah și este un... citește tot