Ce vârfuri de peste 2500 de metri sunt în România?

01.11.2021
Ce vârfuri de peste 2500 de metri sunt în România?

Alături de Alpi, Munții Pirinei sau Munții Scandinaviei, Munții Carpați reprezintă un important lanț muntos european. Șapte state europene împart munții Carpați, iar cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovský, 2.655 m și se găsește în Slovacia. În țara noastră, vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș are 2.544 m. Care sunt celelalte vârfuri de pe teritoriul României ce depășesc 2500 de metri?

13 vârfuri de peste 2.500 de metri sunt în România

Prima atestare documentară a munților Făgăraș, locul unde se găsește Vârful Moldoveanu, este o hartă, „Chorografia Hungariae”, a lui Lazarius, tipărită în anul 1528. Vârful Moldoveanu este cel mai înalt punct din România cu altitudinea de 2.544 m. Totuși, există și alte 12 vârfuri (8 din 13 sunt situate în Munții Făgăraș) cu înălțimea de peste 2500 de metri astfel:

2.544 m – Vârful Moldoveanu, Munții Făgăraș, cel mai înalt vârf din România
2.535 m – Vârful Negoiu, Munții Făgăraș
2.527 m – Vârful Viștea Mare, Munții Făgăraș
2.519 m – Vârful Parângul Mare, Munții Parâng
2.517 m – Vârful Lespezi, Munții Făgăraș
2.514 m – Vârful Omu, Munții Bucegi
2.509 m – Vârful Peleaga, Munții Retezat
2.508 m – Vârful Păpușa, Munții Retezat
2.507 m – Vârful Vânătarea lui Buteanu, Munții Făgăraș
2.506 m – Vârful Hârtopul Darei, Munții Făgăraș
2.505 m – Vârful Cornul Călțunului, Munții Făgăraș
2.503 m – Vârful Bucura, Munții Bucegi
2.500 m – Vârful Dara, Munții Făgăraș

De ce Vârful Moldoveanu nu se vede din orice poziție?

Din cauza piscurilor montane din jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, vârful Moldoveanu este vizibil doar de pe creasta Făgărașului sau din aer, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanțului făgărășan, care sunt vizibile și din Depresiunea Făgărașului.

De unde vine denumirea Munților Carpați?

Din punct de vedere etimologic, numele de „Carpați” vine de la un cuvânt proto-indo-european *sker-/*ker care înseamnă „piatră”. Acesta ar putea fi înrudit cu substantivul albanez „karpë” care s-ar traduce prin „stâncă”.

Mai există o variantă potrivit căreia cuvântul vine de la proto-indo-europeanul (strămoșul ipotetic al tuturor limbilor indo-europene) *kwerp care înseamnă „a întoarce, a îndoi” sau de la grecescul karpos care înseamnă „încheietură” făcând referire la forma lanțului muntos carpatic.

Foto: exploretransfagarasan.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Operațiunile de salarizare, optimizate cu o soluție digitală
Operațiunile de salarizare, optimizate cu o soluție digitală
Procesele de payroll trebuie realizate pe baza unui flux rapid în orice companie, pentru o gestionare cât mai eficientă a resursei umane și a timpului. Un program salarii, care este denumit și... citește tot
De unde vine expresia: „Țiganul e țigan și-n ziua de Paști”?
De unde vine expresia: „Țiganul e țigan și-n ziua de Paști”?
Puțini știu adevărata poveste din spatele expresiei „Țiganul e țigan și-n ziua de Paști”, folosită adesea cu dispreț. Dar dacă ne întoarcem în timp, în perioada sclaviei romilor,... citește tot
De ce Ucraina n-a vrut ca România să intre în NATO? Cum s-au opus vecinii de la nord?
De ce Ucraina n-a vrut ca România să intre în NATO? Cum s-au opus vecinii de la nord?
Pe data de 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO alături de Bulgaria, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Aceasta era una dintre cele mai importante reușite pe plan extern... citește tot