România n-a fost nicicând o mare putere militară. Cu toate acestea, țara noastră a avut de partea sa așezarea geografică: un stat cu ieșire la Marea Neagră pe al cărui teritoriu curgea Dunărea, al doilea cel mai important fluviu din Europa. Totuși, ce s-ar întâmpla dacă țara noastră ar fi atacată de un inamic? Dar dacă ar fi invadată de un alt membru NATO?
În primul Război Mondial (1914-1918), țara noastră a intrat în conflict abia după doi ani de neutralitate, de partea Antantei. La finalul conflictului, s-a înfăptuit România Mare.
În cel De-al Doilea Război Mondial, România a fost, inițial, de contra URSS, alături de Germania. Țara noastră a intrat în conflict noaptea de 21 spre 22 iunie 1941. Pe data de 23 august 1944, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică.
Țara noastră a aderat în anul 2004 la NATO, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. NATO este o alianță politico-militară ce reunește 30 de țări din Europa și America de Nord. Conform tratatului alianței, dacă un membru NATO este atacat de un alt stat, toţi membrii NATO se vor uni în protejarea aliatului. ”Un atac armat împotriva unui aliat din Europa sau America de Nord, este considerat un atac împotriva tuturor”, se specifică în Articolul 5. Cu alte cuvinte, dacă România ar fi nevoită să facă față unei agresiuni, NATO va trimite cât mai rapid întăriri militare în țara noastră.
Dar dacă un membru NATO ar ataca un alt membru NATO? În acest scenariu cu șanse reduse, cel mai probabil Consiliul Atlanticului de Nord, organul suprem de decizie al NATO, ar putea decide expulzarea națiunii membre invadatoare.
Aparent, statul care are cele mai mare șanse să invadeze România este Rusia din trei motive: are un istoric (vezi anexarea Crimeei în 2014), este a doua cea mai mare putere militară a lumii și România este cel mai apropiat membru NATO de Federația Rusă. În fața unui asemenea adversar și fără intervenția NATO, România ar pierde conflictul în mai puțin de 24 de ore și Bucureștiul ar cădea sub armele invadatorilor.
„Dacă aș vrea, trupele rusești ar ajunge în două zile nu doar la Kiev, ci și la Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia sau Bucureşti”, ar fi spus Vladimir Putin într-o discuție neoficială.
În anul 2013, Federația Rusă avea peste 700.000 de militari activi și peste 2 milioane în rezervă. Aceasta avea un buget de 90,7 miliarde de dolari. Forțele armate ruse se disting prin cel mai mare stoc din lume de arme de distrugere în masă, inclusiv nucleare și un sistem bine dezvoltat al de mijloacelor de transport. Ca o comparație, armata României are 73.350 de militari activi și 79.900 în rezervă.
„Nimeni nu trebuie să aibă iluzia că poate obține superioritate militară comparativ cu Rusia”, a caracterizat Vladimir Putin forta armatei rusești.
Românii ar putea fi victimele colaterale în cazul unui conflict între Rusia și SUA. Experții de la Universitatea Princeton au simulat un conflict care ar începe cu folosirea armelor convenţionale. Rușii ar folosi primii arma nucleară, undeva în zona graniței dintre Germania și Polonia, ambele state membre NATO.
NATO ar riposta cu un atac nuclear în regiunea Kaliningrad iar conflictul s-ar transforma într-un război nuclear tactic. În primele ore ale conflictului, mai mult de 90 de milioane de oameni vor fi ucişi şi răniţi, notează digi24.ro.
