Ce este sindromul Stockholm? Simptomele sindromului Stockholm

05.07.2021
Ce este sindromul Stockholm? Simptomele sindromului Stockholm

Sindromul Stockholm este în mod obișnuit legat de răpiri și situații în care anumite persoane sunt luate ca ostatici. În afară de celebrele cazuri de criminalitate, oamenii obișnuiți pot dezvolta, de asemenea, această afecțiune psihologică ca răspuns la diferite tipuri de traume.

Ce este sindromul Stockholm?

Sindromul Stockholm este un răspuns psihologic. Se întâmplă atunci când ostaticii sau victimele abuzului se atașează de răpitori sau agresori. Această conexiune psihologică se dezvoltă pe parcursul zilelor, săptămânilor, lunilor sau chiar a anilor de captivitate sau abuz.

Cu acest sindrom, ostaticii sau victimele abuzului pot ajunge să-i compătimească pe răpitori/agresori. Acesta este opusul fricii, terorii și disprețului pe care ar trebui să le aibă victimele în aceste situații.

De-a lungul timpului, unele victime ajung să dezvolte sentimente pozitive față de răpitorii/agresorii lor. Pot chiar să înceapă să se simtă ca și când ar împărtăși obiective și cauze comune. Victima poate începe să dezvolte sentimente negative față de poliție sau autorități. S-ar putea să fie supărați de oricine încearcă să-i ajute să scape din situația periculoasă în care se află.

Acest paradox nu se întâmplă cu fiecare ostatic sau victimă și nu este clar de ce apare atunci când se întâmplă.

Mulți psihologi și profesioniști din domeniul medical consideră sindromul Stockholm un mecanism de coping sau o modalitate de a ajuta victimele să facă față traumei unei situații terifiante . Într-adevăr, istoria sindromului poate ajuta la explicarea acestui fapt.

De unde a pornit totul?

Sindromul Stockholm datează de secole, însă abia în 1973 a fost recunoscut ca fiind o tulburarea psihică. Atunci doi bărbați au ținut patru persoane ostatice timp de 6 zile după un jaf bancar din Stockholm, Suedia. După eliberarea ostaticilor, aceștia au refuzat să depună mărturie împotriva răpitorilor lor și chiar au început să strângă bani pentru apărarea lor.

După aceea, psihologii și experții în sănătate mintală au atribuit termenul „sindrom Stockholm” condiției care apare atunci când ostaticii dezvoltă o legătură emoțională sau psihologică cu persoanele care i-au ținut în captivitate.

Simptomele sindromului Stockholm

  1. Victima dezvoltă sentimente pozitive față de persoana care o ține captivă sau abuzează de ea.
  2. Victima dezvoltă sentimente negative față de poliție, personalitățile autorității sau oricine ar putea încerca să o ajute să se îndepărteze de rapitorul lor. Pot chiar să refuze să coopereze împotriva răpitorului lor.
  3. Victima începe să perceapă umanitatea răpitorului și să creadă că au aceleași obiective și valori.

Aceste sentimente se întâmplă de obicei din cauza situației emoționale și extrem de încărcate care apare în timpul unei situații de ostatici sau a unui ciclu de abuz.

De exemplu, oamenii răpiți sau luați ostatici se simt adesea amenințați de răpitorul lor, dar sunt, de asemenea, foarte dependenți de ei pentru supraviețuire. Dacă răpitorul sau agresorul le arată oarecare bunătate, pot începe să simtă sentimente pozitive față de cel care le-a capturat această „compasiune”.

De-a lungul timpului, această percepție începe să se remodeleze și să distrugă modul în care o privesc pe persoana care îi ține ostatică sau abuzează de ea.

Exemple de sindrom Stockholm

Sindromul Stockholm în societatea actuală

În timp ce sindromul Stockholm este în mod obișnuit asociat cu o situație de ostatic sau răpire, se poate aplica de fapt la alte câteva circumstanțe și relații.

Foto: Pexels.com, Wikipedia

AZI ÎN ISTORIE
Ziua de 18 august este cea de-a 230-a zi a calendarului gregorian și a 231-a zi în anii bisecți. În această zi s-au consemnat de-a lungul timpului multe evenimente care au marcat istoria lumii...
Cele mai noi articole
De ce ardelenii spun „ioi” și „ora doi” în loc de „ora două”?
De ce ardelenii spun „ioi” și „ora doi” în loc de „ora două”?
Limba română este vorbită diferit în funcție de regiunea țării. Regionalismele îmbogățesc vocabularul românesc, însă de multe ori nu sunt înțelese de toată lumea și trebuie... citește tot
O româncă furată de țigani a ajuns cea mai apreciată dansatoare de pe „bătrânul continent”
O româncă furată de țigani a ajuns cea mai apreciată dansatoare de pe „bătrânul continent”
Înaintea Primului Război Mondial, la marginea Mangaliei trăia familia lui Nae Berechet. Acesta avea o fetiță în vârstă de șase ani, de o frumusețe răpitoare, pe numele ei Maria. La un... citește tot
De ce avem păr la subraț? La ce folosește?
De ce avem păr la subraț? La ce folosește?
Pentru întreaga lume, corpul uman este un mister constant mereu aflat într-o continuă schimbare. Deși nu putem afla totul despre corpurile noastre, oamenii de știință au descoperit la ce... citește tot