Ce este sindromul Stockholm? Simptomele sindromului Stockholm

05.07.2021
Ce este sindromul Stockholm? Simptomele sindromului Stockholm

Sindromul Stockholm este în mod obișnuit legat de răpiri și situații în care anumite persoane sunt luate ca ostatici. În afară de celebrele cazuri de criminalitate, oamenii obișnuiți pot dezvolta, de asemenea, această afecțiune psihologică ca răspuns la diferite tipuri de traume.

Ce este sindromul Stockholm?

Sindromul Stockholm este un răspuns psihologic. Se întâmplă atunci când ostaticii sau victimele abuzului se atașează de răpitori sau agresori. Această conexiune psihologică se dezvoltă pe parcursul zilelor, săptămânilor, lunilor sau chiar a anilor de captivitate sau abuz.

Cu acest sindrom, ostaticii sau victimele abuzului pot ajunge să-i compătimească pe răpitori/agresori. Acesta este opusul fricii, terorii și disprețului pe care ar trebui să le aibă victimele în aceste situații.

De-a lungul timpului, unele victime ajung să dezvolte sentimente pozitive față de răpitorii/agresorii lor. Pot chiar să înceapă să se simtă ca și când ar împărtăși obiective și cauze comune. Victima poate începe să dezvolte sentimente negative față de poliție sau autorități. S-ar putea să fie supărați de oricine încearcă să-i ajute să scape din situația periculoasă în care se află.

Acest paradox nu se întâmplă cu fiecare ostatic sau victimă și nu este clar de ce apare atunci când se întâmplă.

Mulți psihologi și profesioniști din domeniul medical consideră sindromul Stockholm un mecanism de coping sau o modalitate de a ajuta victimele să facă față traumei unei situații terifiante . Într-adevăr, istoria sindromului poate ajuta la explicarea acestui fapt.

De unde a pornit totul?

Sindromul Stockholm datează de secole, însă abia în 1973 a fost recunoscut ca fiind o tulburarea psihică. Atunci doi bărbați au ținut patru persoane ostatice timp de 6 zile după un jaf bancar din Stockholm, Suedia. După eliberarea ostaticilor, aceștia au refuzat să depună mărturie împotriva răpitorilor lor și chiar au început să strângă bani pentru apărarea lor.

După aceea, psihologii și experții în sănătate mintală au atribuit termenul „sindrom Stockholm” condiției care apare atunci când ostaticii dezvoltă o legătură emoțională sau psihologică cu persoanele care i-au ținut în captivitate.

Simptomele sindromului Stockholm

  1. Victima dezvoltă sentimente pozitive față de persoana care o ține captivă sau abuzează de ea.
  2. Victima dezvoltă sentimente negative față de poliție, personalitățile autorității sau oricine ar putea încerca să o ajute să se îndepărteze de rapitorul lor. Pot chiar să refuze să coopereze împotriva răpitorului lor.
  3. Victima începe să perceapă umanitatea răpitorului și să creadă că au aceleași obiective și valori.

Aceste sentimente se întâmplă de obicei din cauza situației emoționale și extrem de încărcate care apare în timpul unei situații de ostatici sau a unui ciclu de abuz.

De exemplu, oamenii răpiți sau luați ostatici se simt adesea amenințați de răpitorul lor, dar sunt, de asemenea, foarte dependenți de ei pentru supraviețuire. Dacă răpitorul sau agresorul le arată oarecare bunătate, pot începe să simtă sentimente pozitive față de cel care le-a capturat această „compasiune”.

De-a lungul timpului, această percepție începe să se remodeleze și să distrugă modul în care o privesc pe persoana care îi ține ostatică sau abuzează de ea.

Exemple de sindrom Stockholm

Sindromul Stockholm în societatea actuală

În timp ce sindromul Stockholm este în mod obișnuit asociat cu o situație de ostatic sau răpire, se poate aplica de fapt la alte câteva circumstanțe și relații.

Foto: Pexels.com, Wikipedia

Îți recomandăm:
Ne putem întoarce în timp? Nu. Sau, poate, numai cu ajutorul cuvintelor. Ei bine, cum erau Bucureștiul acum 100 de ani? Cum erau oamenii acum 100 de ani? Ce activități aveau aceștia? Cum era...
Dacă citești acest articol sunt mari șanse să fii român, să te fi născut în România și, evident, să vorbești limba română. Dar de ce țara noastră poartă numele de România? De unde...
Cele mai noi articole
Ce au căutat românii pe Google, în anul 2022?
Ce au căutat românii pe Google, în anul 2022?
Anul 2022 a fost unul plin de evenimente la nivel global. Drept urmare, românii au căutat informații pe Google despre lucrurile care au marcat omenirea. La începutul anului trecut lumea a fost... citește tot
Trei motive pentru care românii au „măturat pe jos” cu nemții la Mărăști, Mărăștești și Oituz. Nemții credeau că luptă contra francezilor!
Trei motive pentru care românii au „măturat pe jos” cu nemții la Mărăști, Mărăștești și Oituz. Nemții credeau că luptă ...
Unele dintre cele mai de succes victorii românești pe câmpul de luptă au avut loc în timpul Primului Război Mondial. Unele dintre momentele remarcabile rămân bătălile de la Mărăști,... citește tot
Șapte motive pentru care Teambuilding este un film slab
Șapte motive pentru care Teambuilding este un film slab
Filmul Teambuilding a fost lansat recent pe Netflix și, potrivit platformei cinematografice, a fost vizionat intens de români. Surprinzător sau nu creația artistică nu a avut același succes în... citește tot